Lansarea cărții despre patrimoniul heraldic al Timișoarei va avea loc sâmbătă la MNArT. Publicația, scrisă de Dragan-George Basaraba, oferă o cercetare amănunțită a insigniilor heraldice monumentale din oraș, incluzând 68 de emblematici, dintre care 43 sunt prezentate detaliat. Cartea include un studiu inedit despre evoluția stemei Timișoarei și embleme heraldice dispărute. Aceasta este rezultatul proiectului "Patrimoniul Heraldic al Municipiului Timișoara", susținut de Ordinul Arhitecților din România, având scopul de a îmbogăți cunoștințele celor pasionați de patrimoniul cultural.
UNESCO a plasat 34 de situri culturale din Liban sub protecție consolidată temporară în urma amenințărilor cu bombardamente din partea Israelului. Organizația a anunțat că aceste situri beneficiază acum de cel mai înalt nivel de imunitate, avertizând că nerespectarea acestora ar constitui o gravă încălcare a Convenției de la Haga din 1954. Printre siturile protejate se numără Baalbek și Tyr, precum și alte monumente istorice din orașe vechi. Decizia a fost luată după o sesiune extraordinară la cererea Libanului și a fost susținută de o petiție semnată de 300 de personalități culturale. Premierul libanez a salutat această măsură ca pe o victorie a legii, subliniind că atacurile asupra acestor situri ar putea fi considerate crime de război.
UNESCO a decis să plaseze 34 de situri culturale din Liban sub protecție consolidată provizorie în urma amenințărilor generate de bombardamentele israeliene. Această măsură oferă un nivel mai înalt de imunitate împotriva atacurilor și utilizării siturilor în scopuri militare. Printre siturile incluse se numără Baalbek și Tir, iar decizia a fost luată în urma unei sesiuni extraordinare a Comitetului UNESCO, solicitată de Liban. Prim-ministrul Najib Mikati a salutat această acțiune ca o victorie a dreptății, subliniind cooperarea strânsă dintre Liban și UNESCO. Directorul general al organizației, Audrey Azoulay, a confirmat angajamentul UNESCO de a proteja patrimoniul cultural libanez.
Seria specială a podcastului „Cronicari Digitali” debutează astăzi, marcând redeschiderea Palatului Telefoanelor. Această clădire emblematică, simbol al comunicațiilor românești, va găzdui angajații Orange Romania alături de clădirea Tandem, ambele în stil Art Deco. Podcastul, moderat de Ana Rubeli, include patru episoade cu invitați de marcă precum Damian Anfile și arhitectul Dorin Ștefan, care discută despre istoria și importanța clădirii. Fiecare episod începe cu un minut din Arhiva Națională de Filme, oferind o privire nostalgică asupra Bucureștiului din trecut. Seria poate fi urmărită pe YouTube, subliniind angajamentul pentru patrimoniul cultural.
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cu o istorie de peste 200 de ani, va fi restaurată cu o investiție de 16 milioane de euro. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a precizat că acest demers este parte a proiectului național și european "Temelii Culturale". Proiectul vizează restaurarea a 14 obiective de patrimoniu și beneficiază de un împrumut de 140 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Ministerul Culturii a finalizat procedurile pentru contractul de proiectare, iar Institutul Național al Patrimoniului va asigura asistența tehnică. Turcan a exprimat optimismul său cu privire la succesul proiectului, felicitând echipa implicată, inclusiv pe cea din Trier care a sprijinit nominalizarea UNESCO.
Codex Aureus, cel mai valoros manuscris medieval din România, a primit recunoaștere internațională din partea UNESCO. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a dezvelit oficial plăcuța UNESCO la Alba Iulia, subliniind importanța acestui eveniment pentru patrimoniul cultural românesc. Manuscrisul se află în Biblioteca Batthyaneum și a fost inclus în lista UNESCO alături de manuscrise din alte țări europene. Primarul Gabriel Pleșa a accentuat necesitatea conservării acestor comori pentru viitor și a anunțat o restaurare a bibliotecii, estimată la 16 milioane de euro, parte din proiectul „Temelii Culturale” finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Oraşul Florenţa ia măsuri stricte pentru a reduce turismul excesiv; printre acestea se numără interzicerea cutiilor de chei pentru locuinţe închiriate pe termen scurt şi a difuzoarelor utilizate de ghizi. Autorităţile locale au aprobat un plan în 10 puncte, având în vedere creşterea numărului de vizitatori, care a ajuns la peste 7,8 milioane în primele nouă luni ale anului 2024. Măsurile includ restricţii asupra vehiculelor atipice şi limitarea amplificatoarelor, toate acestea fiind menite să protejeze patrimoniul oraşului şi să îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor. Florenţa devine astfel un exemplu pentru alte destinaţii turistice care se confruntă cu probleme similare.
Parlamentul European îi cere Comisiei să sprijine România în recuperarea tezaurului național prin colaborarea cu reprezentanții români din Comisia mixtă româno-rusă. Rezoluția subliniază necesitatea mobilizării eforturilor diplomatice pentru a asigura returnarea tezaurului dispărut. De asemenea, europarlamentarii solicită includerea restituirii patrimoniului românesc pe agenda diplomatică a relațiilor UE-Rusia, odată ce contextul permite reluarea dialogului. Se insistă pe importanța conservării bunurilor culturale și pe dialogul internațional pentru returnarea acestora, în conformitate cu tratatele UE. Rusia a declarat că nu datorează nimic României în această privință.
Biblioteca Universității Politehnica Timișoara a găzduit vernisajul expoziției „Poveștile Timișoarei – O călătorie vizuală prin Timișoara” pe 12 noiembrie 2024. Proiectul a reunit elevi de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” și Școala Gimnazială nr.19 „Avram Iancu”, care au realizat peste 50 de desene inspirate din clădirile orașului, după participarea la ateliere creative. La eveniment, dr.ing. Diana Andone a subliniat importanța proiectului, iar rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a discutat despre istoria instituției și creativitatea tinerilor. Participanții au avut ocazia să exploreze lucrările și să descopere orașul prin aplicația de realitate virtuală oferită de Spotlight Heritage Timișoara, promovând astfel patrimoniul cultural local.
Polițiștii din Hunedoara au recuperat o broșă din aur, estimată la 30.000 de euro, suspectată că face parte din patrimoniul național cultural. Bijuteria a fost pusă la vânzare pe o rețea de socializare, iar autoritățile au demarat o investigație. Se crede că broșa a fost furată în acest an din România și a fost oferită spre vânzare într-un grup dedicat obiectelor vechi. Obiectul va fi expertizat de specialiști de la Muzeul Național de Istorie a României, iar cercetările continuă pentru furt și tăinuire. Acțiunea subliniază importanța protejării patrimoniului cultural.
