Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a declarat că ar fi benefic ca la alegerile prezidenţiale să existe un singur candidat din partea partidelor de dreapta. El a subliniat că realizarea acestui obiectiv depinde de partidele politice implicate. Întrebat cine ar trebui să se retragă din cursă, Dan a evitat să ofere un răspuns concret, menţionând că trebuie să rămână echidistant faţă de toţi candidaţii. De asemenea, a subliniat importanţa sondajelor în evaluarea şanselor candidaţilor, dar a recunoscut că acestea pot reflecta diferit realitatea. Dan a făcut referire la opiniile altor lideri de dreapta, precum Bolojan şi Cioloş, care susţin aceeaşi idee.
Candidaturile pentru diaspora la alegerile parlamentare au fost depuse de 18 partide și doi independenți. Printre candidați se numără Antoniu Tudor (PSD), Gheorghe Florin Cârciu (PSD), Ștefan Iulian Lorincz (USR) și Silvia Dumitrache (REPER), fiecare având o experiență profesională semnificativă în străinătate. De asemenea, Camelia-Ștefania Căpraru (POT) și Ion Iovcev (Forța Dreptei) sunt alți candidați remarcabili. Partidele UDMR, S.O.S. România, AUR, PNL și multe altele au propus candidați cu diverse expertize, inclusiv în domeniul migrației și culturii. În competiție se află și doi independenți, Florin Andreicuț și Claudia Puiu-Barraud, care își prezintă programele electorale online. Această diversitate reflectă angajamentul românilor din diaspora de a participa activ în viața politică a țării.
Alegerile legislative din Bihorul interbelic au fost marcate de o competiție intensă și abuzuri din partea autorităților. În anii 1920, partidele locale, precum Partidul Național Român și Partidul Social Democrat, au câștigat popularitate datorită liderilor carismatici. Primele alegeri au avut loc în 1919, iar PNR a obținut 85% din voturi. De-a lungul anilor, au existat multiple scrutinuri, fiecare cu provocări, inclusiv interzicerea adunărilor opoziției și cenzura propagandei. În 1928, național-țărăniștii au câștigat cu 62,2%, însă criza economică a complicat ulterior situația politică. Ultimele alegeri democratice au avut loc în decembrie 1937, înainte de instaurarea dictaturii regale, care a dus la dizolvarea partidelor politice și la limitarea drepturilor cetățenilor.
Parlamentul din Irak a propus o modificare legislativă care permite căsătorii legale pentru fetele de 9 ani. Această decizie vine în contextul în care femeile din Irak ar putea fi private de drepturi esențiale, precum divorțul, custodia copiilor și moștenirea. Coaliția de partide musulmane șiite conservatoare susține că modificarea se aliniază la o interpretare strictă a legii islamice, având ca scop protejarea tinerelor fete. Legea 188, introdusă în 1959, a fost considerată una dintre cele mai progresiste din Orientul Mijlociu, dar acum este pe cale să fie modificată. Aceasta nu este prima încercare de a schimba legea, dar coaliția actuală are o majoritate parlamentară care facilitează trecerea amendamentului, ceea ce îngrijorează activiștii pentru drepturile omului.
Cetățenii pot compara convingerile personale cu programele partidelor politice prin intermediul platformei „Eu cu cine votez?”, lansată joi. Inspirată de modelul german Wahl-O-Mat, această inițiativă a fost realizată cu sprijinul fundațiilor politice germane și al Coaliției pentru Vot Corect, având ca scop responsabilizarea alegătorilor înainte de alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Platforma oferă un chestionar cu 28 de întrebări adresat principalelor partide politice, precum PSD, PNL, USR și AUR, pentru a oferi o imagine clară asupra pozițiilor acestora în diverse domenii, inclusiv economie, educație și ecologie. Aceasta vine ca o resursă esențială pentru cetățeni, având în vedere că modelul din Germania a avut un impact considerabil, cu milioane de accesări la ultimele alegeri.
