PNL a depus un amendament în Parlament pentru a amâna până la 31 martie 2026 intrarea în vigoare a legii privind repartitoarele. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a declarat că nu este clar dacă metoda de repartizare a cheltuielilor pentru încălzire este corectă, motiv pentru care se propune amânarea acestei obligații. De asemenea, Andronache a menționat susținerea reintroducerii convențiilor civile pentru asociațiile de proprietari, care ar fi scutite de taxe și impozite, având rol în definirea prestațiilor din condominii.
Disprețul față de Parlament se reflectă în scăderea încrederii cetățenilor în această instituție. De la restabilirea sa după revoluția din 1989, Parlamentul României a fost adesea perceput negativ, iar voturile pentru reformele sale, cum ar fi votul uninominal și propunerea de a avea un parlament unicameral, nu au fost suficiente pentru a-i reda prestigiul. În prezent, majoritatea inițiativelor legislative provin de la guvern, ceea ce este considerat o anomalie. Este necesară o mobilizare a cetățenilor pentru a educa și a presiona parlamentarii să își asume rolul de „unica autoritate legiuitoare” a țării, iar alegerea de parlamentari independenți ar putea aduce o schimbare pozitivă. Ignorarea și desconsiderarea nu sunt soluții viabile pentru viitorul legislativ al României.
Mara Mareș, deputat PNL, a declarat că în cei 5 ani de mandat a depus 88 de inițiative legislative, dintre care 27 au devenit legi. Ea a subliniat că, pe lângă votarea legilor, parlamentarii au rolul de a reprezenta problemele cetățenilor din județul lor în Parlament. Mareș a menționat că prin amendamente la legea bugetului de stat, pot obține fonduri pentru proiectele din Brașov. De asemenea, a explicat atribuțiile parlamentare, evidențiind că votul cetățenilor influențează nu doar alegerea parlamentarilor, ci și formarea Guvernului.
Premierul Marcel Ciolacu își propune să lase viitorului guvern un buget deja aprobat de Parlament. În cadrul unei ședințe de Guvern, el a anunțat existența a 235 de proiecte ce necesită finalizarea de 330 miliarde lei, din care mai mult de jumătate provin de la Ministerul Transporturilor. Ciolacu a subliniat importanța prioritizării investițiilor publice majore pentru anul 2025, care vor fi selectate pe baza beneficiilor economice și sociale ridicate. Această inițiativă vizează asigurarea unei continuități în dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor publice.
AUR își propune să transforme România într-un lider agricol și turistic în Europa. În cadrul punctului 13 din Programul de guvernare, AUR subliniază necesitatea unor măsuri concrete pentru a îmbunătăți sectorul agricol și a dezvolta turismul. Printre propunerile avansate se numără majorarea subvențiilor pentru fermele mici, sprijin pentru achiziția de echipamente agricole, investiții în industria alimentară și construcția de unități de preluare a produselor agricole. De asemenea, AUR intenționează să atragă fonduri pentru dezvoltarea turismului, inclusiv prin vouchere de vacanță și promovarea turismului istoric, prin programe educaționale dedicate tinerilor. În acest context, AUR își propune să trimită în Parlament un număr cât mai mare de candidați pentru a implementa aceste măsuri.
Constituția României a fost adoptată prin referendum pe 21 noiembrie 1991, validată pe 8 decembrie 1991. Aceasta a marcat tranziția de la comunism la democrație, stabilind o republică semiprezidențială. Președintele era ales prin vot popular, având atribuții în politică externă și fiind mediator al vieții politice. Parlamentul, definit ca bicameral, avea atribuții legislative, iar poporul putea fi consultat prin referendum. Amendamentele din 2003 au extins mandatul Președintelui la 5 ani și au introdus principii euro-atlantice. Curtea Constituțională asigură respectarea Constituției, iar judecătorii sunt votați de Parlament. Aceste schimbări au fost esențiale pentru consolidarea democrației în România.
Ziua Națională a Țăranului Român ar urma să fie sărbătorită pe 4 noiembrie, conform unei inițiative legislative depuse de fostul ministru Adrian Chesnoiu și susținută de alți deputați. Proiectul, care trebuie să parcurgă etapele legislative, prevede organizarea de manifestări culturale, artistice sau educaționale dedicate acestei zile. Inițiatorii subliniază importanța țăranilor români în conștiința colectivă și contribuțiile lor semnificative la cultura națională, având în vedere că mulți savanți și personalități au provenit din mediul rural. Legea va necesita alocarea de fonduri de către autoritățile publice pentru organizarea evenimentelor.
Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament pentru a-și explica deplasările externe înainte de încheierea mandatului. Surse parlamentare afirmă că aleșii vor solicita dovezi că aceste călătorii au fost efectuate în calitate oficială, nu ca turist. Deși legea îl obligă să se prezinte, nu există sancțiuni pentru refuz. Disputa a izbucnit în urma formării unei comisii de anchetă pentru cheltuielile Administrației Prezidențiale, iar partidele din Opoziție critică demersul, considerându-l politic. PNL își apără poziția, acuzând ipocrizia opoziției, iar comisiile de anchetă au doar o lună pentru a-și finaliza activitatea, înainte de încheierea mandatului actual.
Parlamentarii au inițiat comisii pentru a investiga vânzările suspecte de apartamente și cheltuielile administrației Iohannis. Comisia de anchetă a PNL se va concentra pe scandalul Nordis, dorind să afle cum au fost vândute locuințele în stadiul de proiect și de ce Autoritatea pentru Protecția Consumatorului nu a intervenit. De asemenea, o comisie propusă de PSD va analiza cheltuielile prezidențiale, inclusiv sumele pentru deplasări și terenuri de golf. Opoziția avertizează că timpul este insuficient pentru ca aceste comisii să finalizeze lucrările înainte de încheierea sesiunii parlamentare, iar rezultatele anchetelor ar putea să nu fie vizibile. În cazul în care investigațiile nu vor avansa, comisiile ar putea fi reînființate după alegeri, în noul Parlament.
Parlamentul a aprobat înființarea a două comisii de anchetă pentru a investiga cazul Nordis și cheltuielile Administrației Prezidențiale. Prima comisie, propusă de PNL, va analiza neregulile legate de vânzarea locuințelor de către Nordis, inclusiv acuzațiile de vânzare repetată a aceleași proprietăți. De asemenea, se va verifica modul în care compania a redus ilegal TVA-ul. Cea de-a doua comisie, inițiată de PSD, va analiza cheltuielile președintelui Klaus Iohannis pentru deplasările sale, inclusiv utilizarea avioanelor private și secretizarea documentelor legate de aceste cheltuieli. Comisiile vor avea câte 15 membri fiecare, iar activitatea lor va fi reglementată de Parlament.
