Guvernul a decis suplimentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cu 15 posturi, dintre care 14 destinate sprijinirii Parchetului European în România. Această măsură vine ca răspuns la creșterea volumului de activitate al Parchetului European și la numărul tot mai mare de procurori delegați în țară. Ministerul Justiției subliniază că extinderea personalului este esențială pentru gestionarea eficientă a cauzelor complexe, avizelor juridice și proiectelor de achiziții publice. În plus, un post de specialitate juridică va fi creat pentru a susține activitățile juridice ale DNA. Parchetul European se ocupă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene și corupția.
Guvernul a aprobat suplimentarea cu 15 posturi la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Din acestea, 14 posturi sunt alocate Structurii de sprijin a Parchetului European în România, iar unul este pentru personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. Posturile pentru Structura de sprijin includ ofițeri de poliție judiciară, grefieri, specialiști și șoferi. Ministerul Justiției subliniază că această inițiativă vine în contextul creșterii volumului de activitate al Parchetului European și a necesității de a eficientiza activitățile DNA. Actul normativ va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025.
Procurorii Parchetului European efectuează trei percheziții în județul Maramureș într-un caz ce vizează o presupusă fraudă cu subvenții de 2 milioane de euro, legată de proiecte pentru cultivarea și ambalarea legumelor. Ancheta este coordonată de procurorii din Cluj-Napoca și se concentrează pe trei proiecte de modernizare a unei ferme, finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Se suspectează că coordonatorii mai multor societăți au folosit documente false pentru a obține fonduri nerambursabile, inclusiv prin falsificarea semnăturilor și utilizarea ștampilelor unor specialiști. Perchezițiile se desfășoară la domiciliul unei persoane și la sediile firmelor implicate.
Parchetul European efectuează marți trei percheziţii în judeţul Maramureş într-un caz de fraudă cu subvenţii europene, vizând proiecte de cultivare și ambalare a legumelor. Ancheta se concentrează pe trei proiecte de modernizare a unei ferme, finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în care coordonatorii unor societăţi ar fi folosit documente false pentru a obţine ilegal fonduri nerambursabile de peste 2 milioane euro. Acţiunea vizează domiciliul unei persoane și sediile firmelor implicate, iar ancheta este coordonată de procurorii din Cluj-Napoca.
Parchetul European efectuează, marți, percheziții la domiciliul fostei ministre a Sănătății, Sorina Pintea, într-un dosar in rem. Ancheta se concentrează asupra soțului acesteia, Octavian Goga, fondator al unei firme de consultanță în finanțări nerambursabile. Sorina Pintea a fost anterior trimisă în judecată pentru luare de mită, fiind acuzată că a acceptat 10.000 de euro și 120.000 de lei în perioada în care era director al Spitalului de Urgență din Baia Mare. Aceasta a fost prinsă în flagrant în februarie 2020, iar Tribunalul București a decis arestarea sa preventivă pentru 30 de zile, ulterior fiind plasată sub control judiciar.
Percheziții au avut loc la fosta ministră a Sănătății, Sorina Pintea, coordonate de Parchetul European, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi. La fața locului se află echipe de poliție și jandarmerie, iar ancheta vizează, conform surselor, și soțul acesteia. Sorina Pintea a fost condamnată în aprilie 2024 la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, faptele având loc în perioada 2019-2020, când era manager al Spitalului Județean din Baia Mare. Instanța a decis confiscarea unei sume de 10.000 de euro de la aceasta, iar exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorități publice îi este interzisă.
Parchetul European efectuează percheziții la locuința fostei ministre a Sănătății, Sorina Pintea; acțiunea ar viza soțul acesteia, conform surselor G4Media. Deocamdată, nu există persoane cu statut de suspect în dosar. Sorina Pintea, care a fost numită ministru în 2018 și a fost demisă în urma unei moțiuni de cenzură, a fost condamnată în aprilie 2024 la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită, dar sentința nu este definitivă. Anterior, în februarie 2020, a fost reținută de DNA pentru fapte de corupție legate de activitatea sa ca manager al Spitalului Județean din Baia Mare.
Ministrul croat al Sănătății, Vili Beros, a fost arestat în cadrul unei anchete de corupție. Acesta este suspectat de luare de mită, abuz de putere și spălare de bani, fiind implicat într-un scandal care vizează și alți oficiali de rang înalt, inclusiv directori de spitale. Premierul Andrej Plenkovic a confirmat destituirea lui Beros și a susținut acțiunile autorităților judiciare. Ancheta este coordonată de Parchetul European, care investighează achiziții supraevaluate de echipamente medicale și plăți de mită către oficiali din sănătate. Corupția în sectorul sanitar este o problemă recurentă în Croația, unde mai mulți miniștri au demisionat anterior din motive similare.
Procurorii europeni, sub conducerea lui Laura Codruța Kovesi, au desfășurat o acțiune majoră împotriva fraudei cu TVA; investigația vizează o schemă de fraudă de 520 de milioane de euro, implicând 200 de persoane și 400 de companii. Acțiunea, denumită "Moby Dick", a dus la percheziții în 12 țări, inclusiv Italia, Spania și Olanda, și a rezultat în reținerea a 43 de suspecți. Frauda, legată de comerțul cu produse IT, utilizează metode de tip carusel pentru a emite facturi false. În Italia, au fost sechestrate 129 de conturi bancare, 192 de proprietăți și 44 de vehicule de lux, în încercarea de a recupera prejudiciul adus bugetelor naționale și Uniunii Europene.
Parchetul European investighează o fraudă de 520 milioane de euro, comisă de grupări mafiote din 10 țări. Această anchetă, denumită „Moby Dick”, a dus la reținerea a 43 de suspecți și la efectuarea a 160 de percheziții în țări precum Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia și Spania. În total, 195 de persoane sunt investigate, iar peste 400 de companii sunt implicate în fraudă. Autoritățile au înghețat active în valoare de 520 milioane de euro pentru a compensa daunele aduse bugetului UE. Frauda, de tip carusel TVA, a fost organizată printr-un sindicat criminal care a profitat de reglementările UE privind tranzacțiile transfrontaliere. Procurorul-șef european, Laura Kövesi, a subliniat importanța acestui caz pentru securitatea internă a Uniunii.
