Rusia este pregătită să ia în considerare orice inițiativă realistă de pace în Ucraina, dar subliniază că aceasta trebuie să respecte interesele sale. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că Moscova va examina doar acordurile care reflectă realitățile de pe câmpul de luptă și care nu implică concesii teritoriale semnificative. De asemenea, Rusia insistă ca Ucraina să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO. Ambasadorul rus la ONU, Gennadi Gatilov, a menționat că negocierile ar putea fi inițiate de președintele-ales al SUA, Donald Trump, dar trebuie să se bazeze pe progresele actuale ale trupelor ruse.
Statele Unite ale Americii au blocat o nouă rezoluție a ONU ce solicita o încetare imediată a focului în Fâșia Gaza. În cadrul votului din Consiliul de Securitate, adjunctul ambasadorului SUA, Robert Wood, a exercitat veto-ul, în ciuda susținerii unanime din partea celorlalte state membre. Rezoluția, propusă de cei zece membri nepermanenți, solicita o "încetare a focului imediată, necondiționată și permanentă" și eliberarea ostaticilor. Oficialii americani au insistat că susțin doar o rezoluție care include explicit eliberarea ostaticilor ca parte a acordului de încetare a focului. Această situație reflectă tensiunile continue din jurul conflictului din Gaza și poziția distinctă a SUA în cadrul comunității internaționale.
Pe 20 noiembrie s-au petrecut evenimente notabile în istorie. În 1947, Prințesa Elisabeta a Marii Britanii s-a căsătorit cu Philip, un ofițer de Marină, la Westminster Abbey, marcând un moment de optimism în Marea Britanie postbelică. Totodată, în 1830, vasul-balenieră „Essex” a fost scufundat de un cașalot, incident ce a inspirat romanul „Moby Dick” de Herman Melville. În 1977, președintele egiptean Anwar Sadat a devenit primul lider arab care a vizitat oficial Israelul, un act istoric ce a dus la semnarea unui acord de pace, dar și la asasinarea sa în 1981, din cauza acestei decizii. Aceste evenimente reflectă schimbările profunde din istoria globală.
Vladimir Putin este deschis la un acord de încetare a focului cu Ucraina, dar exclude concesii teritoriale majore. Kremlinul ar putea accepta înghețarea conflictului pe linia frontului, dar insistă ca Ucraina să renunțe la ambițiile de aderare la NATO. În acest context, Donald Trump, președintele ales al SUA, ar putea media discuțiile, promițând să rezolve conflictul rapid. Sursele de la Kremlin sugerează că Rusia ar putea fi dispusă să se retragă din anumite zone din Harkov și Mykolaiv, dar nu va tolera o prezență NATO în Ucraina. Putin a subliniat că un acord de încetare a focului trebuie să reflecte „realitățile” de pe teren, iar garanțiile de securitate pentru Ucraina ar putea fi o temă de discuție. Totuși, un acord durabil care să satisfacă ambele părți rămâne extrem de dificil de realizat.
Maia Sandu a transmis un mesaj de solidaritate ucrainenilor care luptă de o mie de zile împotriva agresiunii ruse. Într-o postare pe Facebook, lidera de la Chișinău a subliniat că bătălia Ucrainei nu este doar pentru țara lor, ci și pentru pacea moldovenilor și a întregii Europe. Sandu a evidențiat suferințele cauzate de război, inclusiv distrugerea orașelor și pierderile de vieți omenești, menționând că Moldova a demonstrat solidaritate prin primirea refugiaților ucraineni. De asemenea, a reafirmat angajamentul țării sale de a sprijini Ucraina în continuare, pentru un viitor al păcii și libertății. Războiul a avut consecințe devastatoare, cu pierderi umane și distrugerea infrastructurii, afectând grav agricultura ucraineană.
Poziția Italiei rămâne fermă: Ucraina poate utiliza arme doar în interiorul teritoriului său. Antonio Tajani, șeful diplomației italiene, a declarat că utilizarea de arme de către Ucraina nu trebuie să depășească granițele naționale, în contextul în care Statele Unite au autorizat Ucraina să efectueze atacuri pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune. Această decizie americană reprezintă o schimbare strategică semnificativă. Tajani a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru organizarea unei conferințe de pace, implicând mari puteri precum Rusia, China, India și Brazilia, subliniind importanța dialogului pentru a pune capăt conflictului.
Erdogan anunță un plan de pace pentru Ucraina, ce prevede înghețarea conflictului pe 10 ani. Propunerea sa, care va fi prezentată la summitul G-20 de la Rio de Janeiro, include menținerea liniilor teritoriale actuale, amânarea ambițiilor Ucrainei de a adera la NATO și crearea unei zone demilitarizate în Donbas, supravegheată de forțe internaționale. Erdogan, care a acționat ca mediator neutru, subliniază necesitatea prevenirii pierderilor teritoriale pentru Ucraina și a escaladării conflictului. De asemenea, el intenționează să găzduiască discuții de pace la Istanbul, în contextul tensiunilor internaționale crescute, inclusiv sprijinul militar pentru Kiev și preocupările legate de implicarea Coreei de Nord în conflict. Oficialii turci recunosc reticența Ucrainei față de termenii propusi, dar insistă că înghețarea conflictului este crucială pentru a salva vieți.
Negocierile pentru pace în Ucraina sunt mult mai complicate decât par la prima vedere. Opinia publică consideră adesea că o poziție fermă a Washingtonului va determina Kremlinul să fie mai tolerant, dar realitatea este diferită. Administrația de la Kiev se confruntă cu presiuni americane de a renunța la teritorii, ceea ce este interzis de constituția ucraineană, iar societatea ucraineană nu este dispusă să cedeze, având în vedere numărul mare de victime și distrugeri. De asemenea, invazia lui Putin a condus la o coeziune a națiunii ucrainene, iar majoritatea guvernelor europene își vor respecta angajamentele față de Ucraina. În prezent, Putin intensifică atacurile în speranța obținerii unui avantaj la masa tratativelor, dar acest avantaj nu este garantat.
Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru poporul ucrainean în cadrul unui discurs susținut la Bundestag, subliniind curajul și eroismul acestuia în fața invaziei ruse. Președintele a declarat că este esențial ca statele și comunitatea internațională să colaboreze pentru a asigura o pace justă și durabilă, menționând că implicarea Germaniei este crucială în gestionarea provocărilor actuale și revitalizarea încrederii în proiectul de pace european. Iohannis a evidențiat astfel importanța solidarității internaționale în fața agresiunii rusești.
Donald Trump a declarat că războiul Rusia-Ucraina trebuie să înceteze. La un eveniment în Florida, el a subliniat importanța colaborării cu ambele părți implicate în conflict. Trump a exprimat îngrijorare pentru pierderile de vieți omenești, atât în rândul soldaților, cât și al civililor, și a reafirmat angajamentul său de a lucra pentru a aduce pacea în zonă. Această declarație vine într-un context în care tensiunile din regiune continuă să fie ridicate, iar soluțiile diplomatice sunt căutate de comunitatea internațională.
