Marcel Ciolacu subliniază că, în calitate de prim-ministru, își asumă responsabilitatea de a proteja interesele naționale, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Premierul a evitat să comenteze direct declarațiile Elenei Lasconi, dar a menționat că deplasările sale în regiune au scopul de a aduce informații relevante pentru România. Ciolacu a subliniat importanța întâlnirilor cu lideri internaționali pentru a construi o strategie comună la nivel european. În replică, Lasconi a evidențiat nevoia de curaj în a condamna crimele din Gaza, dar a avertizat asupra riscurilor întreruperii relațiilor cu Israelul, subliniind impactul unei astfel de decizii.
SUA au blocat adoptarea unei rezoluții ONU care solicita încetarea focului în Gaza. În cadrul Consiliului de Securitate al ONU, adjunctul ambasadorului american, Robert Wood, a impus veto-ul, în ciuda susținerii unanime a celorlalte state membre. Rezoluția, propusă de cei zece membri nepermanenți, solicita o încetare imediată și necondiționată a focului, precum și eliberarea ostaticilor. Negocierile au fost tensionate, iar oficialii americani au subliniat că vor accepta o rezoluție care să includă explicit eliberarea ostaticilor. Această acțiune evidențiază poziția complexă a SUA în conflictul din Orientul Mijlociu.
Președintele Iranului, Massoud Pezeshkian, a solicitat Papei Francisc să intervină în conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta a cerut liderilor mondiali, în special guvernelor creștine, să acționeze pentru a opri agresiunile pe care le consideră venite din partea „regimului criminal israelian”. Mesajul a fost transmis printr-o delegație iraniană la un eveniment de dialog religios la Vatican. Pezeshkian a subliniat disponibilitatea Iranului de a colabora cu Vaticanul pentru promovarea păcii. Anterior, Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Fâșia Gaza ar putea constitui un genocid, ceea ce a provocat reacții din partea guvernului israelian, care neagă aceste acuzații, afirmând că operațiunile sunt îndreptate împotriva Hamas și grupărilor susținute de Iran.
Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, i-a solicitat Papei Francisc să își folosească influența pentru a stopa războiul din Orientul Mijlociu. Într-un mesaj transmis de o delegație iraniană la Vatican, Pezeshkian a îndemnat liderii mondiali, în special guvernele creștine, să prevină agresiunile regimului israelian. Relațiile diplomatice dintre Iran și Vatican există din 1954, iar recent Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Fâșia Gaza ar putea constitui genocid. Președintele iranian a subliniat disponibilitatea Teheranului pentru un dialog constructiv cu Vaticanul în scopul promovării păcii și dreptății.
Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a solicitat Papei Francisc să își folosească influența pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. Într-un mesaj adresat liderului Bisericii Catolice, Pezeshkian a cerut guvernelor creștine să prevină agresiunile regimului israelian. Această cerere a fost făcută de o delegație iraniană la un eveniment de dialog religios la Vatican. Relațiile diplomatice între Iran și Sfântul Scaun există din 1954, iar în trecut, lideri iranieni au apreciat pozițiile Papei privind cooperarea între islam și creștinism. Recent, Papa a sugerat că acțiunile Israelului în Gaza ar putea fi considerate genocid, ceea ce a generat reacții din partea autorităților israeliene, care neagă aceste acuzații. Pezeshkian a exprimat dorința Iranului de a se angaja într-un dialog constructiv cu Vaticanul pentru a promova pacea și dreptatea la nivel global.
Atacul Hamas asupra Israelului a stârnit controverse în rândul clericilor palestinieni din Gaza. Suleiman Al-Dayya, un predicator influent, a afirmat că liderii musulmani ar trebui să evite conflictele dacă acestea aduc mai mult rău decât beneficii. Al-Dayya a subliniat că, în cazul în care daunele aduse vieții și religiei sunt mai mari decât câștigurile, războiul ar trebui evitat. În replică, un grup de clerici a apărat atacul ca fiind o datorie jihadistă, dar a recunoscut că momentul acestuia ar putea fi considerat greșit, având în vedere distrugerile ulterioare. Războiul a dus la pierderi masive de vieți și distrugeri în Gaza, iar opinia publică rămâne divizată în privința acțiunilor Hamas.
Israelul va oferi o recompensă de cinci milioane de dolari pentru fiecare ostatic eliberat din Gaza. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat această măsură în cadrul unui mesaj video, subliniind că recompensele vor fi acordate celor care contribuie la recuperarea ostaticilor. De asemenea, Netanyahu a afirmat că oricine îndrăznește să facă rău ostaticilor va fi considerat mort și că Israelul își va continua eforturile de a-i găsi pe toți ostaticii, atât vii, cât și morți. În urma atacului din 7 octombrie 2023, 97 de persoane sunt încă captive în Gaza, iar 34 au fost declarate decedate de către armată.
Trump își va concentra mandatul pe detensionarea conflictelor internaționale și pe competiția cu China. În timpul campaniei, el a promis că va pune capăt războiului din Ucraina, ceea ce ar implica o confruntare cu industria militară americană. Trump plănuiește să reînvie Acordurile Abraham și să impună o soluție bazată pe normalizarea relațiilor arabo-israeliene, abandonând ideea celor două state. De asemenea, se preconizează că va căuta modalități de a integra Iranul în sistemul regional. Relațiile cu China vor rămâne o prioritate, iar Trump va căuta parteneriate pentru a contracara influența chineză, în timp ce va încerca să detensioneze situația din Orientul Mijlociu.
Banii Văduvei din Vegas contribuie la anexarea Cisiordaniei; Dr. Miriam Adelson, un susținător de bază al premierului israelian Benjamin Netanyahu, joacă un rol crucial în sprijinirea politicilor lui Donald Trump. Contribuțiile familiei Adelson au fost esențiale pentru mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim și recunoașterea suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Cu toate acestea, în al doilea mandat al lui Trump, se preconizează că va îndeplini dorința familiei Adelson de a anexa Cisiordania. Miniștrii israelieni Ben-Gvir și Smotrich au intensificat activitățile de colonizare, în timp ce legislația internațională este ignorată. Această situație complexă sugerează că viitorul regiunii este incert, iar acțiunile lui Trump ar putea schimba radical dinamica din Orientul Mijlociu.
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se va reuni pe 18 noiembrie pentru a discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și alte subiecte globale importante. Miniștrii afacerilor externe din UE vor analiza pachetul de asistență financiară recent adoptat pentru Ucraina, care include împrumuturi de până la 35 de miliarde de euro. De asemenea, se va discuta despre misiunea de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, care a instruit deja 63.000 de soldați. Alte teme includ relațiile UE-SUA, evoluțiile din Orientul Mijlociu și situația din Cornul Africii, regiune cu provocări geopolitice semnificative. Reuniunea va fi prezidată de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.
