Sebastian Burduja explică necesitatea unui proiect legislativ pentru stocarea energiei în România. Ministrul Energiei a subliniat că sistemul energetic național suferă din cauza lipsei capacităților de stocare, esențiale pentru integrarea energiei verzi. Proiectul de ordonanță urmărește să creeze un cadru competitiv pentru dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj, precum cea de la Tarnița-Lăpuștești. Burduja a subliniat că Hidroelectrica nu a inițiat astfel de proiecte, iar licitațiile ar putea permite participarea companiilor românești sau de stat. El a respins zvonurile despre vânzarea lacurilor, afirmând că scopul este reducerea facturilor la energie și creșterea competitivității economice.
Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care permite construirea centralelor electrice în arii naturale protejate, declarând aceste proiecte de importanță națională. Proiectele vor beneficia de scutiri de taxe locale pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire. Ordonanța introduce conceptul de lucrări de interes național în domeniul energiei electrice, stipulând că Guvernul poate declara prin hotărâre proiectele energetice ca lucrări de utilitate publică. Această măsură vine în contextul necesității de a asigura securitatea energetică a României și de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă. De asemenea, se subliniază că proiectele energetice sunt considerate de securitate națională, fiind prioritate în fața regimului de arie naturală protejată. Criticile din partea ONG-urilor de mediu și blocajele în justiție pentru proiectele energetice au fost invocate de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a evidențiat importanța finalizării acestor investiții strategice.
Autoritățile au adoptat o ordonanță de urgență care modifică Legea Sănătății după moartea unui adolescent de 16 ani la spitalul din Târgu Jiu. Această modificare stipulează că medicii de adulți care intervin în cazurile de urgență pentru minori nu vor fi trași la răspundere dacă nu reușesc să salveze pacienții, în condițiile în care nu sunt disponibili medici pediatri. De asemenea, pacienții cu vârste între 18 și 21 de ani pot continua să primească tratament în spitalele de pediatrie, în special cei cu boli rare. Managerii de spitale solicită și alte reglementări, inclusiv circuite separate pentru pacienții tineri.
Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență care permite ca pacienții sub 18 ani să fie operați de medici care nu sunt pediatri, în situații de urgență care pun în pericol viața. Măsura vine ca urmare a incidentului de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, unde un adolescent de 16 ani a murit după ce medicul chirurg a refuzat să-l opereze din lipsă de competență pediatrică. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că ar fi intervenit în cazul tânărului și că întârzierea ambulanței nu ar fi schimbat soarta acestuia. OUG include și clarificări pentru tinerii cu boli rare, care pot beneficia de servicii pediatrice până la 21 de ani. Această decizie are rolul de a asigura continuitatea tratamentului și de a preveni tragedii similare în viitor.
Plata despăgubirilor pentru secetă a intrat în linie dreaptă. Direcțiile Agricole Județene (DAJ) au finalizat verificarea cererilor depuse de fermieri și au solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) sumele necesare pentru fiecare județ. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că plățile vor începe imediat ce conturile vor fi alimentate. În județul Giurgiu, verificările sunt finalizate, iar suma necesară a fost transmisă ministerului, care va aloca bugetul în funcție de suprafața calamitată. Conform Ordonanței de Urgență nr. 120, ajutoarele vor fi plătite până la 31 decembrie 2024, iar DAJ va efectua ordinele de plată în maximum 5 zile lucrătoare după alocarea bugetului. În cazul respingerii cererilor, fermierii vor putea contesta decizia.
Ministerul Finanțelor a modificat parțial regulile de aplicare a amnistiei fiscale. Noul ordin stabilește că, pentru a beneficia de anularea datoriilor bugetare, se va lua în considerare un plafon de 5.000 lei, referitor la obligațiile bugetare principale restante până la 31 august 2024. Aceste obligații vor fi evaluate fără a ține cont de sistemele informatice în care sunt înregistrate, conform specificațiilor din ordonanța de urgență. Astfel, autoritățile vor analiza toate datoriile persoanelor fizice, cu excepția celor menționate în articolele specifice ale ordonanței. Informațiile complete sunt disponibile pe Termene.ro.
Ministerul Finanțelor a anunțat modificări importante în cadrul amnistiei fiscale, prin care se clarifică tipurile de datorii ce pot beneficia de anulare. Acestea includ obligațiile bugetare principale legate de fondurile europene. Proiectul vizează simplificarea formularelor necesare pentru solicitarea anulării datoriilor, precum "Notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare" și "Cerere de anulare". Modificările sunt parte a actualizărilor aduse prin Ordonanțele de urgență nr. 107/2024 și nr. 112/2024, care reglementează amnistia fiscală pentru contribuabili cu datorii restante la 31 august 2024. De asemenea, sumele recuperate din nereguli legate de fondurile publice nu sunt incluse în amnistie.
Începând cu 1 ianuarie 2025, societățile de asigurare vor raporta ANAF persoanele care au contractat asigurări de viață. Această măsură este stipulată în Ordonanța de urgență 125/2024 și vizează respectarea directivei europene privind recuperarea creanțelor legate de impozite. Nerespectarea obligației de raportare va atrage amenzi între 20.000 și 100.000 lei. De asemenea, ordonanța include și reglementări referitoare la casele de marcat, cum ar fi excepțiile pentru serviciile de încărcare a vehiculelor electrice și suspendarea unor sancțiuni până în 2024. Această decizie a fost introdusă în ultima ședință de Guvern, după ce nu se regăsea în proiectul inițial publicat de Ministerul de Finanțe.
Datoria guvernamentală a crescut în iulie 2024, atingând 876,288 miliarde lei, față de 860,331 miliarde lei în luna precedentă, conform Ministerului Finanțelor. Procentul datoriei din PIB a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 824,06 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 52,228 miliarde lei. Datoria internă este de 428,925 miliarde lei, iar cea externă de 447,363 miliarde lei. Guvernul a aprobat o ordonanță pentru creșterea plafonului de îndatorare publică la 53% din PIB pentru sfârșitul anului 2024, pentru a asigura flexibilitatea financiară necesară implementării planurilor de finanțare.
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) va putea obține împrumuturi cu garanția statului, conform unui proiect de ordonanță de urgență care modifică OG nr.9/2004. Această măsură are rolul de a sprijini FGDB în menținerea stabilității financiare, permițându-i să contracteze împrumuturi de la bănci și alte instituții financiare, garantate de active cu risc scăzut. FGDB va beneficia de garanții financiare pentru contribuțiile la fondul de rezoluție bancară și va putea să execute rapid angajamentele de plată, fără intervenția instanțelor judecătorești, în caz de insolvență.
