Speranța de viață medie în Uniunea Europeană este de 81,5 ani, iar România se plasează pe locurile 32-33, cu o speranță de viață de 76,6 ani, cu aproape cinci ani sub media europeană, conform raportului OCDE. Aceasta arată că românii trăiesc mai puțin decât majoritatea europenilor, fiind depășiți de țări precum Elveția (84,2 ani), Spania (84 ani) și Italia (83,8 ani). Vecinii din Ungaria au o speranță de viață de 76,9 ani, iar cele mai scăzute valori se înregistrează în Republica Moldova, cu 73,3 ani. Raportul subliniază o creștere a speranței de viață în UE cu un an față de 2022.
România a primit avizul formal al OCDE în domeniul politicilor digitale, finalizând astfel evaluarea țării noastre în acest Comitet. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a condus delegația română, subliniind că aderarea la OCDE reprezintă un proiect esențial pentru România, similar cu aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Evaluarea a vizat aspecte precum guvernanța tehnologiilor emergente, inteligența artificială, utilizarea eficientă a datelor publice și măsurile de securitate cibernetică. La reuniune au participat 90 de reprezentanți ai instituțiilor publice, coordonați de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Migrația a atins un nivel record în 2023, conform raportului OCDE; 6,5 milioane de migranți au ajuns în țările membre. Publicat pe 14 noiembrie, raportul evidențiază o creștere semnificativă a migrației temporare de muncă și a cererilor de azil, cu SUA în fruntea listei. Germania a înregistrat 329.000 de cereri de azil, cu 51% mai mult decât în 2022, majoritatea provenind din Siria, Turcia și Afganistan. De asemenea, OCDE subliniază că 15,2 milioane de persoane născute în afara Germaniei reprezintă aproape 18% din populație. Refugiații ucraineni au constituit un număr semnificativ, iar migrația din România și Polonia este notabilă, cetățenii polonezi fiind cei mai numeroși imigranți în OCDE.
Aproape o cincime dintre elevii români care au participat la testarea PISA au omis mese din motive financiare. Conform raportului OCDE, 20% dintre elevi au declarat că nu au mâncat cel puțin o dată pe săptămână în luna premergătoare testării. De asemenea, 12% au omis mese aproape zilnic, ceea ce afectează grav performanțele școlare. Testele, desfășurate între 11 aprilie și 30 mai, au evaluat nu doar abilitățile academice, ci și gradul de securitate alimentară al elevilor. Rezultatele arată că insecuritatea alimentară duce la oboseală și dificultăți de concentrare, afectând astfel învățarea. Această situație este mai acută în țările cu venituri medii, precum România, comparativ cu cele dezvoltate, unde procentul este mult mai mic.
Migrația către țările OCDE a atins un nivel record în 2023, cu aproximativ 6,5 milioane de persoane mutându-se în aceste state. Aceasta reprezintă o creștere de aproape 10% față de recordul anterior din 2022. Țări precum Canada, Franța și Japonia au înregistrat cele mai mari creșteri ale migrației. Economiștii subliniază că migrația legală a contribuit la recuperarea economiilor bogate, afectate de criza inflaționistă. Totuși, alegerile recente au arătat o preocupare crescută pentru migrația ilegală, influențând rezultatele politice în multe dintre aceste țări, inclusiv în Statele Unite, unde Donald Trump a promovat o campanie împotriva migrației ilegale.
În 2023, 6,5 milioane de migranți au sosit în țările OCDE, cu o creștere semnificativă a cererilor de azil în Germania. Conform raportului publicat de OCDE, migrația temporară de muncă a crescut, iar Germania a înregistrat 329.000 de cereri de azil, cu 51% mai mult decât în 2022. Majoritatea solicitanților provin din Siria, Turcia și Afganistan, iar 62% din cereri au fost acceptate. Aproximativ 50% din imigrația din Germania se datorează libertății de mișcare în UE, iar 15,2 milioane de persoane născute în afara Germaniei reprezintă 18% din populație. În 2022, 669.000 de imigranți au venit în Germania, majoritatea din Ucraina, România și Polonia, cetățenii polonezi fiind cei mai numeroși imigranți în OCDE.
Aproape o cincime dintre elevii români care au participat la testarea PISA au omis mese din motive financiare. Conform raportului OCDE, 12% dintre aceștia au declarat că au sărit peste mese aproape zilnic, iar 10% au făcut același lucru de câteva ori pe săptămână. În comparație, în țările dezvoltate, doar 10% dintre copii au raportat că omiteau mese săptămânal. Testele PISA, desfășurate între 11 aprilie și 30 mai 2022, au evaluat nu doar performanțele academice, ci și gradul de securitate alimentară al elevilor de 15 ani, evidențiind că insecuritatea alimentară are un impact negativ asupra rezultatelor școlare, provocând oboseală și dificultăți de concentrare.
Mai bine de 10% dintre copiii români de 15 ani au raportat că, din lipsă de bani, au sărit peste mese zilnic sau aproape zilnic. Potrivit raportului PISA 2022, publicat de OCDE, aproape 20% dintre aceștia au declarat că au avut această experiență cel puțin o dată pe lună. România se află pe antepenultimul loc în Europa în ceea ce privește nesiguranța alimentară, cu date comparabile cu Bulgaria și Filipine. OCDE subliniază că nesiguranța alimentară este asociată cu rezultate de învățare inferioare, iar 12,3% dintre elevii români au declarat că zilnic sau aproape zilnic nu au avut suficienți bani pentru a mânca.
Aderarea României la OCDE este considerată cel mai important obiectiv strategic al țării după integrarea în Uniunea Europeană și NATO. Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul de Externe, a subliniat importanța acestei organizații, care reunește 38 de state și reprezintă 70% din comerțul mondial. Aderarea ar putea avea loc în 2026, oferind acces la expertiza celor mai dezvoltate economii și atrăgând investitori străini. Procesul de integrare este complex, implicând 250 de elemente și 26 de comitete specializate. OCDE oferă, de asemenea, evaluări și recomandări pentru reformele structurale necesare în România, similar cu sprijinul primit în trecut de la Uniunea Europeană și NATO.
România și Marea Britanie au actualizat convenția pentru eliminarea dublei impuneri, în urma vizitei premierului Ciolacu la Londra. Modificările sunt esențiale pentru candidatura României de aderare la OCDE și vin ca urmare a implementării unor prevederi din Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Ambasadorii celor două țări au semnat noul text al convenției, care a fost inițial încheiat în 1975, având ca scop prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor.
