Vladimir Putin a declarat că Rusia a folosit rachete hipersonice în atacurile asupra Ucrainei. Președintele Rusiei a afirmat că acest sistem, denumit "Oreșnik", a fost testat în condiții de luptă ca răspuns la utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune de către Occident. În discursul său, Putin a acuzat țările NATO că escaladează conflictul, permițând Kievului să lovească teritoriul rus. De asemenea, el a subliniat că atacurile rusești au avut ca țintă instalații militare ucrainene, menționând un atac recent asupra unei uzine de rachete din Dnipro. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a criticat Rusia, afirmând că aceasta folosește Ucraina ca teren de testare pentru armele sale.
Viktor Orban a declarat că dominația Occidentului liberal s-a încheiat, evidențiind ascensiunea Eurasiei ca nou centru de putere economică și politică. La Forumul Eurasia de la Budapesta, premierul ungar a subliniat că Europa și Asia constituie un întreg, iar modelul occidental nu mai este viabil. Orban a argumentat că, după criza financiară din 2008, s-a constatat că sistemul de auto-corecție al Occidentului nu funcționează, iar noile centre de putere din Asia cresc rapid. El a subliniat că Ungaria trebuie să fie agilă și deschisă la oportunități, având în vedere că economia estică se dezvoltă mai repede decât cea occidentală. Orban a adăugat că Europa trebuie să recunoască legătura sa cu Eurasia pentru a rămâne competitivă.
Rusia a lansat pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) de la începutul războiului, ceea ce reprezintă un mesaj clar pentru Occident despre capacitățile sale militare. Acest atac, efectuat asupra regiunii Dnipropetrovsk din Ucraina, nu a fost nuclear, dar subliniază escaladarea tensiunilor. Analistii sugerează că Rusia vizează să intimideze susținătorii Ucrainei după ce Kievul a folosit rachete ATACMS și Storm Shadow pentru a ataca ținte din Rusia. De asemenea, atacul a avut loc într-un moment în care mai multe ambasade occidentale au fost închise temporar din cauza riscurilor de atacuri aeriene. Specialiștii avertizează că Ucraina și aliații săi nu ar trebui să cedeze în fața amenințărilor rusești, pentru a evita o repetare a acestor acțiuni.
Rusia a efectuat un atac cu o rachetă balistică capabilă să transporte focoase nucleare, dar fără a folosi un focos nuclear. Atacul, care a avut loc în dimineața zilei de joi asupra regiunii Dnipropetrovsk, a fost interpretat de analiști ca un mesaj adresat Occidentului, în contextul în care Ucraina a început să utilizeze rachete americane ATACMS și Storm Shadow. Malcolm Davis, analist la Australian Strategic Policy Institute, a explicat că Rusia încearcă să transmită un avertisment, dar este esențial ca Ucraina și aliații săi să nu se lase intimidați. El a subliniat că cedarea la amenințările nucleare ar putea încuraja Rusia să repete astfel de acțiuni.
Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a lansat un atac vehement împotriva Occidentului, acuzându-l de o campanie de defăimare și șantaj, în cadrul summitului COP29 pentru climă. Președintele azer a subliniat că, deși susține tranziția către energie verde, țara sa nu ar trebui să fie vinovată pentru resursele de petrol și gaze pe care le deține. Criticile sale s-au îndreptat în special către Statele Unite și Uniunea Europeană, pe care le-a acuzat de duble standarde și ipocrizie. Comentariile au fost făcute în contextul în care aproape 200 de țări participă la summit pentru a discuta despre reducerea emisiilor de carbon. De asemenea, Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a subliniat necesitatea urgentă de finanțare pentru prevenirea dezastrelor climaterice, avertizând că timpul pentru a limita creșterea temperaturilor globale este pe sfârșite. Absența unor lideri importanți, precum Joe Biden și Ursula von der Leyen, a marcat acest eveniment, subliniind provocările cu care se confruntă comunitatea internațională în fața schimbărilor climatice.
Serghei Șoigu a făcut comentarii rare despre războiul din Ucraina, după ce a fost înlăturat din funcția de ministru al apărării. În cadrul unei reuniuni la Moscova, el a afirmat că Occidentul trebuie să decidă între continuarea finanțării Ucrainei sau recunoașterea realităților actuale și inițierea negocierilor. Șoigu a acuzat „Occidentul colectiv” că a transformat Ucraina într-un instrument de înfrângere a Rusiei, subliniind atacurile asupra centralelor nucleare și caracterizând regimul de la Kiev ca pe un „terorist periculos”. De asemenea, aparițiile sale publice s-au redus semnificativ după ce a fost numit în funcția de secretar general al Consiliului de Securitate al Rusiei, iar poziția sa a fost afectată de scandaluri de corupție din ministerul apărării.
Serghei Șoigu a declarat că situația din Ucraina nu este favorabilă Kievului și a cerut Occidentului să recunoască această realitate. În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al CSI, el a subliniat că Occidentul trebuie să decidă între continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina, ceea ce ar duce la distrugerea populației, sau inițierea negocierilor pentru încheierea conflictului. Analiștii avertizează că viitorul asistenței din partea Washingtonului este incert, mai ales cu republicanii preluând controlul asupra Congresului, ceea ce ar putea afecta sprijinul pentru președintele Zelenski. Criticile lui Trump la adresa ajutoarelor oferite de Biden amplifică îngrijorările legate de viitorul sprijinului pentru Ucraina.
România devine din nou o destinație atractivă pentru românii din Diaspora. Conform Institutului Național de Statistică, anual, aproximativ 130.000 de români se întorc acasă, motivul principal fiind dezvoltarea țării și creșterea nivelului de trai. Mărturiile celor întorși, precum Raul și Sebastian, subliniază dificultățile întâmpinate în străinătate și dorința de a-și crește copiii în România. Sociologul Adrian Hatos menționează că paritatea puterii de cumpărare în România a depășit-o pe cea a Ungariei, iar în curând va egala Polonia, ceea ce contribuie la această tendință de întoarcere. În 2023, peste 82.000 de români s-au întors în țară, semn că percepția asupra României s-a schimbat semnificativ.
Vladimir Putin a avertizat că Moscova va răspunde dacă Statele Unite și aliații săi NATO vor ajuta Ucraina să lovească adânc în Rusia cu rachete de lungă distanță. Într-o declarație făcută duminică, președintele rus a subliniat că Ministerul Apărării lucrează la diverse opțiuni de reacție, considerând că o astfel de acțiune ar echivala cu implicarea directă a NATO în conflict. De asemenea, Putin a menționat că războiul din Ucraina a intrat într-o fază extrem de periculoasă, iar Rusia își va adapta strategia în funcție de deciziile Occidentului. Tensiunile dintre Rusia și Occident continuă să crească, cu fiecare zi aducând noi provocări în cadrul acestui conflict de amploare.
