Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie și marchează ultima zi de consum liber înainte de cele 40 de zile de post. Tradițiile includ masa în familie, care are rolul de a proteja recoltele, și obiceiul de a arunca resturile mâncării a doua zi, însoțit de rugăciuni pentru recolte. Femeile măritate prepară plăcinte cu brânză pentru soacre, iar oalele folosite la gătit trebuie spălate și întoarse cu gura în jos pentru a alunga spiritele rele. Se consumă lactate și carne, iar fetele nemăritate adună ouă pentru a le folosi în Ajunul Crăciunului. În plus, se împart bucate pentru sufletele celor adormiți, iar tradițiile sugerează că fetele nemăritate trebuie să fie atente la semnele din natură, cum ar fi grăsimea pieptului găinii, care prezice iarna.
Lăsata secului pentru Postul Crăciunului 2024 are loc pe 14 noiembrie. Aceasta marchează începutul Postului Nașterii Domnului, care se desfășoară din 15 noiembrie până pe 24 decembrie. Creștinii se abțin de la anumite alimente, dar postul implică și purificarea spirituală prin rugăciune și milostenie. În tradiția populară, Lăsata Secului este însoțită de obiceiuri precum masa festivă, oferirea de ploconuri de la fini către nași și diverse ritualuri de purificare. De asemenea, se respectă reguli stricte în privința alimentației, cum ar fi abținerea de la carne și ulei în anumite zile, iar perioada de post este considerată un timp de reflecție și apropiere de Dumnezeu.
Sfinții Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți pe 8 noiembrie, marcând o zi de reculegere și dăruire. Această sărbătoare, trecută cu cruce roșie în calendar, se concentrează pe pomenirea celor decedați, oferirea de pachete celor nevoiași și celebrarea celor care își serbează onomastica. Tradițiile includ mersul la biserică, aprinderea lumânărilor și împărțirea de pomană. De asemenea, se respectă obiceiul de a nu lucra în această zi, iar credințele populare sugerează că Arhanghelii Mihail și Gavriil protejează sufletele oamenilor. Sărbătoarea este o ocazie de a reflecta asupra credinței și de a celebra valorile comunității.
Limba aromână, strâns înrudită cu limba română, se vorbește în sud-estul Europei. Aceasta este utilizată în special în Albania, Macedonia de Nord, România, Bulgaria și Grecia, având influențe din limbile vecine, precum greaca și albaneza. Deși nu are statut național, aromâna este recunoscută ca limbă minoritară în aceste țări, fiind vorbită de sute de mii de aromâni. Tradițiile aromânilor sunt bogate, iar nunțile și nașterile sunt evenimente esențiale, fiecare având obiceiuri specifice, cum ar fi pregătirile comune ale familiilor și ritualurile legate de naștere, care respectă datinile creștine.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este sărbătorit sâmbătă, 26 octombrie; peste 250.000 de români își serbează onomastica. Patron al păstorilor și vestitor al iernii, Sfântul Dimitrie a fost martirizat în Tesalonic în secolul al IV-lea. Tradițiile populare asociază această sărbătoare cu începutul iernii, iar obiceiuri precum focurile vii și săritul peste flăcări sunt practicate pentru a aduce sănătate și a alunga necazurile. În ziua următoare, 27 octombrie, este cinstit și Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, cu slujbe speciale și procesiuni.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este sărbătorit sâmbătă de credincioșii creștini, marcând începutul iernii și fiind patronul păstorilor. Ucis pentru credința sa, Dimitrie a devenit un simbol al spiritualității ortodoxe. În tradiția populară, sărbătoarea implică obiceiuri precum focurile vii, care alungă fiarele și asigură sănătatea. În plus, pe 27 octombrie, este cinstit și Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor, cu procesiuni și ceremonii religioase. Credințele populare legate de aceste sărbători includ omenirea cu daruri și ritualuri pentru a prezice iarna viitoare.
