Uniunea Europeană a adoptat reguli stricte pentru combaterea defrișărilor ilegale, impunând companiilor să demonstreze originea materiilor prime, precum lemnul sau cauciucul, prin documente și geolocație. Surprinzător, România a fost clasificată ca „țară fără risc”, în ciuda problemelor legate de defrișările necontrolate. Parlamentul European a decis regulamentul într-o sesiune tensionată, iar companiile mari trebuie să se conformeze până pe 30 decembrie 2025. Critici din partea unor oficiali și organizații de mediu subliniază că situația defrișărilor ilegale în România rămâne alarmantă, cu estimări că jumătate din lemnul tăiat este obținut ilegal. Amenzile pentru nerespectarea regulamentului pot ajunge până la 4% din cifra de afaceri anuală a companiilor.
Parlamentul European a amânat verdictul în cazul Roxanei Mînzatu, candidatul României pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene. Aceeași decizie a fost luată și pentru ceilalți cinci vicepreședinți propuși, care au fost audiați marți. Mînzatu a răspuns întrebărilor europarlamentarilor timp de trei ore, discutând despre planurile sale în domeniul social, educație și gestionarea crizelor. Totodată, a fost nevoită să explice absența unui aviz pentru extinderea casei familiei sale de la Brașov. Nicu Ștefanuță și Cristian Pârvulescu au comentat implicațiile audierilor, subliniind importanța acestui post pentru România și criticând atacurile politice îndreptate împotriva Mînzatu.
Roxana Mînzatu va fi audiată de eurodeputați în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și Comisiei pentru cultură și educație (CULT). Aceasta audiere va avea loc simultan cu cea a comisarului desemnat al Franței, Stephane Sejourne. Alte comisii, precum FEMM și LIBE, vor avea statut de invitat. Eurodeputații români consideră că audierile vor decurge normal, deși există temeri legate de propunerile Ungariei și Italiei. Victor Negrescu a menționat că, în ciuda unor prestații slabe anterioare, comisarii vor fi votați pentru a menține stabilitatea coaliției pro-europene. Nicu Ștefănuță și Daniel Buda au exprimat opinii mixte despre Roxana Mînzatu, recunoscând importanța funcției sale, dar criticând modul în care a fost desemnată.
Nicu Ştefănuţă, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat că alegerea lui Donald Trump a fost un șoc pentru multe femei, temerile fiind legate de homofobia și rasismul acestuia. Într-un interviu recent la HotNews.ro, el a discutat despre impactul acestei alegeri asupra valorilor democratice din Uniunea Europeană și despre cum aceasta ar putea încuraja lideri iliberali, precum Viktor Orban. Ştefănuţă a abordat și subiecte precum conflictul din Ucraina, relația cu Rusia și planurile sale politice pentru România. De asemenea, el a răspuns la întrebări din partea cititorilor, oferind perspective asupra viitorului UE și a politicii interne. Fost membru USR, el a subliniat importanța drepturilor comunității LGBT și a altor teme progresiste în agenda sa.
Nicu Ştefănuţă, vicepreședinte al Parlamentului European, va discuta despre viitorul relației Uniunii Europene cu Statele Unite, în contextul alegerii lui Donald Trump. El va aborda și planurile sale politice pentru România, răspunzând întrebărilor cititorilor HotNews.ro. Fost membru USR, Ştefănuţă a fost ales independent și este cunoscut pentru agenda sa progresistă, care include drepturile comunității LGBT, problemele climatice și dreptul la avort. Discuția va avea loc în direct, iar întrebările publicului pot fi trimise prin e-mail sau comentarii pe YouTube.
Nicu Ştefănuţă, vicepreședinte al Parlamentului European, va discuta despre impactul victoriei lui Donald Trump asupra Uniunii Europene. În cadrul emisiunii HotSpot Live, el va analiza cum va influența politica americană relațiile cu UE și va aborda consecințele pentru Ucraina. De asemenea, Ştefănuţă va detalia planurile sale politice pentru România și va răspunde întrebărilor cititorilor HotNews.ro. Fost membru USR, el a fost ales independent și susține teme progresiste, inclusiv drepturile LGBT și protecția mediului. Cititorii pot trimite întrebări prin e-mail sau comentarii pe YouTube, pentru a fi adresate în timpul emisiunii.
Sănătatea mintală a tinerilor devine un subiect din ce în ce mai discutat, dar accesul la terapie rămâne o provocare. În România, o ședință de terapie costă între 50 și 70 de euro, ceea ce, pentru o sesiune săptămânală, poate ajunge la 280 de euro lunar. Deși tinerii sunt cei mai afectați de problemele de sănătate mintală, mulți dintre ei nu își permit să plătească pentru terapie, având în vedere că majoritatea abia își încep carierele și se confruntă cu cheltuieli mari. Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 promite îmbunătățiri în accesul la servicii de sănătate mintală, dar obstacolele birocratice și lipsa decontării serviciilor de terapie rămân provocări semnificative. Recent, Nicu Ștefănuță a subliniat necesitatea de a deconta 30 de ședințe de terapie, un apel care reflectă nevoile unei generații afectate de pandemie. Totodată, primul centru de psihoterapie gratuită din România a fost deschis în București, oferind suport persoanelor din medii defavorizate.
Audierea comisarului ungar Olivér Várhelyi a generat controverse în Parlamentul European. Acesta a fost întrebat de europarlamentarul Nicu Ștefănuță despre poziția sa față de avort, dar a evitat să ofere un răspuns clar, afirmând că subiectul nu ține de competența Comisiei Europene. Criticile la adresa sa au fost amplificate de comentariile anterioare, când a numit deputații „idioți” în timpul unei conversații private. Várhelyi a încercat să își apere poziția, subliniind că este un aliat al femeilor, însă răspunsurile sale nu au convins eurodeputații, care au cerut clarificări suplimentare. Audierile continuă, cu Ungaria având portofoliul pentru sănătate și bunăstarea animalelor, iar tensiunile dintre candidați și europarlamentari rămân ridicate.
Nicu Ștefănuță anunță finanțări suplimentare pentru sănătatea mintală și programul Erasmus în bugetul UE 2025. Vicepreședintele Parlamentului European a obținut, în urma negocierilor cu Comisia pentru Bugete, sume semnificative pentru prioritățile sale, deși majoritatea propunerilor inițiale au fost reduse. Astfel, pentru sănătatea mintală s-au alocat 60 de milioane de euro, iar pentru Erasmus+, 70 de milioane de euro. De asemenea, s-au obținut fonduri pentru gestionarea dezastrelor naturale și sprijin pentru Moldova, cu un total de 40 de milioane de euro. Aceste măsuri vin în contextul provocărilor recente din România și nevoilor de sprijin pentru vecinătatea estică. Votul final pe bugetul UE va avea loc în luna octombrie, urmat de negocieri cu Consiliul și Comisia.
