Netanyahu respinge acuzațiile Curții Penale Internaționale ca fiind false și antisemitice. Biroul prim-ministrului israelian a comparat aceste acuzații cu procesul Dreyfus, subliniind că procurorul-șef al CPI, Karim Khan, ar încerca să distragă atenția de la acuzațiile de hărțuire sexuală care îl vizează. Khan neagă aceste acuzații, iar CPI a început o anchetă externă. În contextul solicitării de mandate de arestare pentru Netanyahu și alți lideri, premierul a reafirmat angajamentul Israelului de a-și proteja cetățenii, indiferent de acțiunile CPI.
Uniunea Europeană subliniază necesitatea aplicării mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și șefului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate, emise pe 8 octombrie 2023, vizează crime împotriva umanității și crime de război. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a afirmat că respectarea acestor decizii este imperativă pentru toate statele membre ale CPI, inclusiv cele din Uniunea Europeană. Această situație ar putea restricționa deplasările lui Netanyahu, care ar putea fi arestat în oricare dintre cele 124 de state membre ale CPI. De asemenea, Borrell a adăugat că decizia nu este una politică, ci o obligație legală.
Un scandal de amploare zguduie scena politică internațională, având legături directe între Israel și Serbia. Srulik Einhorn, fost consultant al premierului israelian Benjamin Netanyahu și actual consilier al președintelui sârbe Aleksandar Vučić, este suspectat de scurgerea unor documente clasificate, afectând eforturile Israelului de a elibera ostaticii de la Hamas. În acest context, un alt suspect, Eli Feldstein, fost purtător de cuvânt al IDF, este acuzat de transmiterea informațiilor secrete către presa internațională. Ancheta, demarată de Shin Bet și IDF, vizează patru infracțiuni majore, iar criticii cer o investigație pentru a stabili dacă Netanyahu a fost implicat în aceste scurgeri, considerând că securitatea națională a fost pusă în pericol. Autoritățile israeliene resping acuzațiile că scurgerile ar fi afectat negocierile pentru eliberarea ostaticilor, dar scandalul continuă să genereze controverse.
Israelul a stabilit condiții clare pentru un eventual acord de încetare a focului. Gideon Saar, ministrul de externe israelian, a subliniat necesitatea de a păstra "libertatea de acțiune" în cazul unor încălcări ale înțelegerii. Emisarul special al președintelui SUA va vizita Israelul pentru a discuta despre un posibil armistițiu, în cadrul negocierilor cu Hezbollah, mediatori fiind președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, și planul american care invocă rezoluția 1701 a ONU. Israelul insistă ca acordul să garanteze îndepărtarea Hezbollah de la graniță, în timp ce Netanyahu reafirmă că Hamas nu va mai controla Gaza și că eforturile de localizare a ostaticilor continuă.
Statele Unite ale Americii au blocat o rezoluție a ONU ce solicita încetarea imediată a focului în Gaza. În cadrul votului din Consiliul de Securitate, toate celelalte state membre au susținut rezoluția, care cerea o încetare necondiționată a ostilităților și eliberarea ostaticilor. SUA, prin adjunctul ambasadorului Robert Wood, a impus veto, argumentând că vor susține doar o rezoluție care include explicit eliberarea ostaticilor. Această acțiune survine în contextul în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat recompense pentru cei care aduc înapoi ostaticii răpiți de Hamas, subliniind că guvernul israelian își va continua eforturile de a-i recupera pe toți cei răpiți, indiferent de circumstanțe. În prezent, aproximativ 97 de ostatici se află încă în Gaza, dintre care 34 au fost declarați morți de armata israeliană.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Hamas nu va mai conduce Gaza după război. În timpul unei vizite în zonă, el a afirmat că Israel a distrus capacitățile militare ale grupării islamiste. Netanyahu a subliniat că Israelul continuă căutarea celor 101 ostatici rămași, oferind o recompensă de 5 milioane de dolari pentru fiecare. De asemenea, UNICEF a semnalat că peste 200 de copii au fost uciși în Liban în ultimele două luni, în contextul violențelor generate de conflictul din Gaza, unde peste 3.500 de persoane au murit, conform Ministerului libanez al Sănătății. Pe de altă parte, 46 de civili și 78 de militari israelieni au fost, de asemenea, uciși.
Netanyahu a declarat că Hamas nu va mai conduce enclava palestiniană și a subliniat că Israelul continuă să caute cei 101 ostatici rămași, oferind o recompensă de 5 milioane de dolari pentru fiecare. Premierul a avertizat că oricine va dăuna ostaticilor va fi vânat și prins, promițând că toți vor fi aduși înapoi. Aceste declarații au fost făcute într-un clip video filmat în timpul vizitei sale în Gaza, unde a fost însoțit de ministrul apărării și șeful armatei, primind informații despre operațiunile în curs.
Israelul oferă 5 milioane de dolari pentru fiecare ostatic eliberat; premierul Netanyahu a declarat că oricine va aduce un ostatic va avea o cale sigură de a ieși din Gaza. Într-un mesaj filmat, Netanyahu a avertizat că cei care fac rău ostaticilor vor fi considerați morti și va continua căutarea acestora. În urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, 251 de persoane au fost răpite, iar 97 rămân în captivitate, dintre care 34 au fost declarate decedate de armată. Netanyahu a subliniat că unul dintre obiectivele războiului este de a împiedica guvernarea Hamas în Gaza.
Israelul se confruntă din nou cu atacuri din partea Hezbollah, cu o ploaie de rachete îndreptate asupra orașului Haifa. Armata israeliană a raportat că aproximativ zece proiectile au fost lansate asupra Golfului Haifa, unele fiind interceptate. Deși nu au fost înregistrate victime din cauza șrapnelor, cinci persoane au suferit răni ușoare în urma panicii generate de atac. În paralel, armata israeliană a anunțat moartea unui soldat în sudul Libanului, numărul militarilor uciși în confruntările cu Hezbollah ajungând la 48. Atacurile au fost intensificate de Hezbollah în contextul sprijinului acordat Hamas, iar rachete de semnalizare au fost trase și spre reședința premierului Benjamin Netanyahu, care nu se afla acasă în acel moment. Președintele Israelului a condamnat aceste acte, iar ancheta este în desfășurare.
Donald Trump se va instala pe 20 ianuarie la Casa Albă, având o influență semnificativă asupra Orientului Mijlociu. Cu un bilanț tragic de peste 43.000 de morți în Gaza și o regiune tensionată, Trump, cunoscut pentru devotamentul său față de Israel, este așteptat să ofere sprijin necondiționat premierului Netanyahu. În timp ce Biden a încercat să tempereze excesele, Trump va continua politica de susținere a coloniilor din Cisiordania și va refuza ideea unui stat palestinian. De asemenea, el va trebui să negocieze cu liderii din Arabia Saudită și Iran, în contextul unor tensiuni crescute. În ultimele zile înainte de preluarea mandatului, Trump a îndemnat la acțiuni decisive în Gaza, ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la viitorul regiunii.
