Tribunalul București a decis ca autoritățile să comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep, în urma unei acțiuni inițiate de Greenpeace România. Instanța a obligat Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să furnizeze informațiile solicitate, subliniind importanța transparenței în gestionarea problemelor de mediu. Ministerul Energiei a declarat că disputa juridică nu va afecta desfășurarea proiectului de exploatare a gazelor naturale, care continuă conform planificării. Greenpeace a avertizat asupra impactului negativ al proiectului asupra apei Mării Negre, estimând deversări semnificative de apă uzată în perioada de operare.
Proiectul Neptun Deep își continuă parcursul fără impedimente și avansează rapid, conform Ministerului Energiei, care utilizează platforma Transocean Barents pentru forajul celor zece sonde de exploatare. Aceasta vine în urma unei acțiuni legale din partea Greenpeace România, care a obținut o decizie a Tribunalului București ce obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate. Ministerul subliniază că litigiul nu afectează proiectul și consideră că acuzațiile de pericol major sunt nefondate. Sebastian Burduja a declarat că proiectul este o prioritate strategică pentru securitatea energetică a României și va contribui la independența energetică a regiunii, indiferent de interesele care ar putea fi deranjate. De asemenea, procurorii DIICOT au deschis un dosar penal în urma sesizării lui Burduja privind acțiunile organizațiilor care contestă proiectele energetice.
Proiectul Neptun Deep își continuă parcursul fără impedimente, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în urma unui comunicat al Greenpeace România. Aceasta din urmă a obținut o decizie a Tribunalului București care obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate aferente proiectului. Ministerul Energiei a subliniat că litigiul nu afectează desfășurarea lucrărilor, care se realizează conform planificării. Proiectul este considerat esențial pentru securitatea energetică a României, având ca obiectiv dublarea producției de gaz și reducerea dependenței de Rusia. Greenpeace a criticat lipsa de transparență a autorităților în privința impactului asupra mediului, solicitând informații despre substanțele chimice care vor fi deversate în Marea Neagră.
Tribunalul Bucureşti a decis că autoritățile trebuie să comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep. Greenpeace România a acuzat Institutul Grigore Antipa și Administrația Bazinală de Apă că au refuzat să ofere informații esențiale despre impactul ecologic al proiectului. Vlad Cătună, coordonatorul organizației, a subliniat dreptul cetățenilor de a cunoaște substanțele chimice care ar putea fi deversate în Marea Neagră și efectele asupra ecosistemului marin. Proiectul, care preconizează deversarea a peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată, a stârnit proteste, iar Greenpeace a inițiat o petiție semnată de peste 50.000 de oameni pentru protejarea mediului marin. Deși Administrația Bazinală a decis că nu este necesar un studiu de evaluare a impactului, aceasta a cerut teste de toxicitate pentru a evalua efectele asupra ecosistemului acvatic.
Tribunalul a decis ca Administrația de Apă Dobrogea Litoral să comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep. Greenpeace a acuzat că atât Institutul Grigore Antipa, cât și Administrația Bazinală au refuzat să ofere informații esențiale privind impactul asupra mediului. Instanța a subliniat că aceste autorități trebuie să acționeze în interesul cetățenilor și al mediului, neavând dreptul de a ascunde informații de interes public. Proiectul Neptun Deep, care implică deversarea a peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată în Marea Neagră, ridică semne de întrebare cu privire la efectele asupra ecosistemului marin. Greenpeace a inițiat acțiuni legale împotriva companiilor implicate și a mobilizat peste 50.000 de semnături pentru protejarea Mării Negre, promovând în același timp soluții de energie regenerabilă pentru asigurarea independenței energetice a României.
Sebastian Burduja a declarat că organizațiile de mediu, precum Greenpeace, blochează proiectele energetice din România. Într-o discuție cu Mihai Tatulici, ministrul Energiei a subliniat importanța finalizării hidrocentralelor și a proiectului Neptun Deep, care ar putea dubla producția de gaze a țării. Burduja a menționat că aceste organizații contestă diverse autorizații, având legături cu organizații străine, și a dat exemplu cum Greenpeace a contestat avizul Ministerului Culturii pentru Neptun Deep, invocând existența unor vestigii antice în zona de exploatare. Deși proiectul este în grafic, Burduja a subliniat că aceste contestații reprezintă un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea energetică a României.
Rolul gazelor naturale în dezvoltarea industriei românești este crucial; acestea pot susține tranziția energetică și relansarea industrială. Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale a Energiei, subliniază necesitatea unui cadru de reglementare stabil și favorabil investițiilor, precum și a unor politici publice care să sprijine producția autohtonă de gaze. Proiecte precum Neptun Deep sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice și pentru adoptarea de noi tehnologii, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de decarbonizare. România trebuie să creeze un mediu prietenos pentru investitori, eliminând barierele care împiedică dezvoltarea sectorului energetic, având în vedere că resursele naturale, în special gazele, stau la baza reindustrializării.
Romgaz a obținut o finanțare record de 500 milioane euro printr-o emisiune de obligațiuni, având o dobândă de 4,77% pe an, în urma unui interes uriaș de aproape 6 miliarde euro. Răzvan Popescu, CEO al companiei, a subliniat că, deși Romgaz este obligată prin lege să distribuie cel puțin 50% din profitul net ca dividende, compania trebuie să adopte o politică de remunerare a investitorilor care să fie realistă și responsabilă, având în vedere investițiile majore planificate, cum ar fi proiectul Neptun Deep, estimat la 4 miliarde euro. Această abordare este esențială pentru a asigura viitorul companiei și pentru a onora angajamentele de investiții până în 2027, când se preconizează începerea producției de gaze din acest proiect.
Romgaz a listat astăzi obligațiuni corporative de 500 milioane euro la Bursa de Valori București. Aceasta emisiune face parte dintr-un program de finanțare de 1,5 miliarde euro, destinat susținerii proiectului Neptun Deep și altor inițiative de investiții. Obligațiunile, cu o maturitate în octombrie 2029 și un cupon fix de 4,75%, au atras subscrieri de 6 miliarde euro, demonstrând un interes ridicat al investitorilor. Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a evidențiat succesul ofertei, în timp ce CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu, a subliniat importanța acestor fonduri pentru dezvoltarea sectorului energetic din România. Proiectul Neptun Deep este considerat strategic pentru securitatea energetică a regiunii, iar Romgaz își propune să continue atragerea de fonduri pentru viitoare emisiuni, în funcție de condițiile de piață.
Romgaz a listat cu succes prima emisiune de obligațiuni de 500 milioane euro pe Bursa de Valori București (BVB), parte a unui program de 1,5 miliarde euro. Această emisiune, cu o maturitate de cinci ani și o dobândă fixă de 4,75%, a atras un interes semnificativ din partea investitorilor internaționali, demonstrând astfel atractivitatea companiei și a proiectului Neptun Deep, esențial pentru securitatea energetică a României. Directorul general al BVB, Adrian Tănase, a subliniat importanța acestei listări pentru sectorul strategic al energiei, afirmând că Romgaz este un pilon al dezvoltării pieței de capital din România. Compania a raportat un profit net consolidat de 2,273 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut. Această emisiune de obligațiuni este un pas important pentru consolidarea lichidității pe piața locală, având în vedere că obligațiunile sunt dublu listate și la Bursa din Luxemburg.
