Angajații Volkswagen sunt dispuși să accepte o reducere a salariilor pentru a evita închiderea fabricilor din Germania. Aceștia solicită însă garanții privind securitatea locurilor de muncă, în contextul negocierilor salariale care au intrat în a treia rundă. Aproximativ 120.000 de angajați din Germania sunt implicați în aceste discuții, iar termenul limită se apropie, cu riscul unor greve iminente. Sindicatul IG Metall a prezentat o propunere de reducere a cheltuielilor cu forța de muncă cu 1,5 miliarde EUR, dar a cerut asigurări că toate uzinele germane vor rămâne deschise. Volkswagen se confruntă cu provocări economice și planuri de închidere a mai multor fabrici, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul angajaților.
Președintele rus Vladimir Putin este deschis să discute despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, dar nu cu Zelenski, ci cu Donald Trump. Oficialii ruși au declarat că Putin ar accepta o încetare a focului, dar exclude eliberarea teritoriilor ocupate și cere Ucrainei să renunțe la aspirațiile NATO. Kremlinul ar putea fi dispus să negocieze împărțirea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, dar viitorul Crimeei nu este pe agenda discuțiilor. De asemenea, Rusia ar putea accepta retragerea din zone mici din Harkov și Mykolaiv. Totuși, continuarea conflictului este o opțiune dacă nu se ajunge la un acord. Putin ar putea prezenta o eventuală încetare a focului ca pe o victorie internă, menținând controlul asupra majorității regiunilor ocupate.
Principala sarcină a COP29 este stabilirea formei de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice. Discuţiile se intensifică, iar frustrarea devine evidentă pe fondul lipsei de progrese. Yalchin Rafiyev, negociatorul şef al Azerbaidjanului, a declarat că „acum începe partea cea mai grea”, în timp ce divergenţele între ţările bogate şi cele în dezvoltare persistă. Cererea ţărilor în dezvoltare este de 1,3 trilioane de dolari anual, dar Uniunea Europeană a avansat sume mult mai mici, între 200 și 300 de miliarde de dolari. Rafiyev a promis un text mai concis în zilele următoare, dar negocierile rămân tensionate, cu întrebări nerezolvate privind contribuţiile ţărilor în dezvoltare mai înstărite, precum China.
Sindicatul IG Metall a propus reducerea costurilor cu 1,5 miliarde euro pentru Volkswagen, dar exclude închiderea fabricilor în Germania. Angajații sunt dispuși să sprijine aceste măsuri, avertizând însă că o restructurare drastică va duce la un conflict istoric. Această propunere vine înaintea negocierilor dificile între angajați și conducere, într-un context de creștere a costurilor și concurență din China. Conducerea VW, reprezentată de Gunnar Kilian, a salutat inițiativa sindicatului, dar a lăsat deschisă posibilitatea închiderilor de fabrici. Thorsten Groeger, liderul negocierilor din partea sindicatului, a avertizat că grevele ar putea începe pe 1 decembrie dacă se insistă asupra închiderilor.
Emisarul special al Casei Albe, Amos Hochstein, va ajunge în Israel miercuri seară pentru a continua discuțiile de armistițiu cu Hezbollah. Acesta s-a aflat recent la Beirut, unde a negociat cu reprezentanți ai grupului islamist și oficiali libanezi. În Israel, Hochstein va avea întâlniri cu membri ai Guvernului condus de Benjamin Netanyahu, inclusiv o întrevedere cu premierul joi. Departamentul de Stat a menționat progrese importante în negocierile din Liban, în timp ce atacurile Hezbollah asupra comunităților din nordul Israelului continuă, inclusiv rachete și drone, provocând îngrijorări suplimentare.
Președintele Zelenski a recunoscut că Ucraina va pierde războiul dacă SUA oprește ajutorul militar. Într-un interviu cu Fox News, acesta a subliniat importanța asistenței americane pentru eforturile de apărare ale țării sale. În același timp, surse din Rusia sugerează că Vladimir Putin ar fi deschis la negocieri cu Statele Unite, dar fără a accepta concesii teritoriale. Deși Kremlinul nu dorește o suspendare a conflictului, Putin a menționat posibilitatea "compromisurilor rezonabile" în cadrul discuțiilor. Această situație indică tensiuni continue și incertitudini în regiune, în contextul sprijinului internațional pentru Ucraina.
Vladimir Putin este dispus să discute un acord de încetare a focului în Ucraina cu Donald Trump, dar exclude concesii teritoriale majore. Kremlinul ar putea accepta înghețarea conflictului de-a lungul liniilor de front, dar insistă ca Ucraina să renunțe la ambițiile de a adera la NATO. În timp ce Moscova controlează 70-80% din teritoriile revendicate, Putin subliniază că orice acord trebuie să reflecte realitățile de pe teren și se teme de o armistițiu temporar care ar putea permite Occidentului să reaprovizioneze Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu va accepta retragerea rusă până la recuperarea completă a teritoriului. O posibilă bază pentru negocieri ar putea fi un proiect de acord din aprilie 2022, care prevedea neutralitatea Ucrainei în schimbul garanțiilor internaționale de securitate.
Putin este dispus să discute despre pace cu Donald Trump, dar refuză cedarea teritoriilor cucerite în Ucraina. Președintele rus a afirmat că Moscova ar putea accepta o înghețare a conflictului pe linia frontului, dar nu va renunța la cele patru regiuni estice. În timp ce Rusia controlează 70-80% din aceste teritorii, Putin a exprimat temeri că un armistițiu temporar ar putea permite Occidentului să sprijine militar Ucraina. De asemenea, folosirea rachetelor americane de către Ucraina pentru atacuri în Rusia complică perspectivele de negociere. Dacă nu se ajunge la un acord, Rusia va continua lupta.
Vladimir Putin este dispus să discute un acord de încetare a focului în Ucraina cu Donald Trump, dar exclude orice concesii teritoriale majore. Kremlinul insistă ca Kievul să renunțe la ambițiile de aderare la NATO, conform unor surse citate de Reuters. Moscova controlează o parte semnificativă din Ucraina și ar putea accepta înghețarea conflictului de-a lungul liniilor frontului, cu posibile negocieri asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. Putin a subliniat că orice acord ar trebui să reflecte realitățile de pe teren și a exprimat temeri cu privire la o eventuală reînarmentare a Ucrainei de către Occident. De asemenea, el a menționat că o relație de bună vecinătate între Rusia și Ucraina este greu de imaginat fără neutralitate din partea Ucrainei.
Iranul a propus limitarea stocului de uraniu îmbogățit pentru a evita o rezoluție împotriva sa la AIEA. Conform unor surse, Iranul a oferit să nu-și extindă stocul de uraniu îmbogățit la o puritate de până la 60%, dar a solicitat puterilor occidentale să renunțe la eforturile de a adopta o rezoluție împotriva sa. Această ofertă survine în contextul unei întâlniri a Consiliului AIEA, unde se discută despre cooperarea insuficientă a Iranului. Deși Iranul neagă intențiile de a dezvolta arme nucleare, stocul său de uraniu îmbogățit a crescut recent, ceea ce îngrijorează comunitatea internațională. Diplomatii occidentali consideră oferta Iranului ca o încercare de a evita sancțiunile, având în vedere că nu există o utilizare civilă credibilă pentru uraniul îmbogățit la acest nivel.
