Rusia a declanșat deja un Al Patrulea Război Mondial împotriva Occidentului, susține generalul american în rezervă Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa. Într-un interviu acordat Kyiv Post, acesta afirmă că Rusia, sprijinită de Iran, Coreea de Nord și China, este într-un conflict cu Occidentul, chiar dacă nu se manifestă prin metode tradiționale. Generalul subliniază că atitudinea Occidentului, care nu recunoaște acest conflict, este greșită, având în vedere că Rusia nu a reușit să cucerească Ucraina după 1000 de zile de război. Hodges avertizează că Rusia caută să submineze NATO din interior și că o eventuală abandonare a acestui bloc de către SUA ar reprezenta un avantaj considerabil pentru Kremlin.
Angela Merkel a încercat să încetinească aderarea Ucrainei la NATO în timpul mandatului său; în memoriile sale, fosta cancelar germană subliniază că integrarea noilor membri trebuie să sporească securitatea întregii Alianțe. În cartea "Libertate. Memorii 1954-2021", care va fi lansată marți, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, când s-a discutat despre candidaturile Ucrainei și Georgiei. Ea își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia și de prezența Flotei ruse a Mării Negre, subliniind că situația complicată a Ucrainei ar putea crea riscuri pentru NATO. Merkel consideră că promisiunile NATO au reprezentat o provocare pentru interesele rusești, în special pentru Vladimir Putin.
Moscova a anunțat recent modificări ale doctrinei sale nucleare, sugerând un răspuns nuclear la ajutoarele NATO pentru Ucraina. Cu toate acestea, experții consideră că utilizarea armelor nucleare este puțin probabilă. În schimb, Rusia ar putea intensifica războiul hibrid, folosind tactici precum migrarea dirijată spre granițele europene, asasinate, atacuri de sabotaj și manipularea informațiilor pentru a destabiliza coeziunea socială în Occident. Aceste acțiuni, desfășurate în zona gri dintre pace și război, complică răspunsurile internaționale și ridică întrebări despre efectele pe termen lung ale acestor strategii neconvenționale.
Premierul Marcel Ciolacu a semnat protocolul pentru achiziția aeronavelor F-35, un pas major pentru securitatea națională. Aceste aeronave de generația a V-a vor întări semnificativ capacitatea României de apărare și vor integra tehnologia avansată în sistemul național de apărare. Valoarea totală a achiziției se ridică la 6,5 miliarde de dolari, incluzând nu doar aeronavele, ci și muniție, suport logistic și instruire pentru piloți și personal tehnic. Ciolacu a subliniat că programul va crea oportunități pentru tinerii specialiști din domeniul tehnologic, contribuind la formarea unei forțe de muncă competente.
Angela Merkel a încercat să frâneze apropierea rapidă a Ucrainei de NATO în contextul summitului din 2008, unde s-a discutat despre candidaturile Ucrainei și Georgiei. În cartea sa, fosta lideră a CDU subliniază că integrarea noilor membri trebuie să sporească securitatea NATO, nu doar a statelor candidate. Merkel își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia, în special din cauza prezenței Flotei ruse a Mării Negre și a situației din Crimeea. Ea recunoaște că majoritatea populației ucrainene nu susținea aderarea la NATO în acel moment. De asemenea, Merkel discută despre compromisurile făcute, care au afectat aspirațiile Ucrainei și Georgiei, considerând că promisiunile NATO au provocat Rusia. Cartea sa va fi publicată în peste 30 de țări.
Germania își întărește capacitățile de apărare în fața unui posibil conflict militar. Potrivit unui document de 1.000 de pagini, intitulat „Operationsplan Deutschland”, țara ar putea găzdui până la 800.000 de soldați din statele NATO, devenind un centru logistic pentru echipamente militare, alimente și medicamente. Armata germană instruiește deja companiile și civilii pentru a proteja infrastructura esențială și a se mobiliza în caz de atacuri externe. În acest context, alte țări nordice, precum Finlanda și Suedia, au lansat inițiative similare pentru a pregăti populația pentru eventuale crize. În același timp, Rusia își extinde doctrina nucleară, ceea ce intensifică tensiunile în regiune, iar Ucraina se angajează să nu cedeze în fața amenințărilor rusești.
Angela Merkel a încercat să încetinească o apropiere rapidă a Ucrainei de NATO în timpul mandatului său, din cauza temerilor legate de represaliile Rusiei. În memoriile sale, publicate de cotidianul Die Zeit, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, când s-au discutat candidaturile Ucrainei și Georgiei. Ea subliniază că integrarea noilor membri ar trebui să sporească securitatea NATO, nu doar a statelor candidate. Merkel își exprimă îngrijorarea față de legăturile Ucrainei cu Rusia, în special cu privire la Flota rusească a Mării Negre. De asemenea, ea recunoaște că o minoritate din populația Ucrainei susținea aderarea la NATO, iar lipsa unui plan clar de acțiune a afectat aspirațiile Ucrainei, provocând critici din partea Kievului. Cartea sa va fi disponibilă în peste 30 de țări.
Angela Merkel a încercat să încetinească apropierea Ucrainei de NATO din motive de securitate. În memoriile sale, fosta cancelar germană subliniază temerile legate de reacțiile Rusiei, în special în contextul prezenței Flotei ruse a Mării Negre în Crimeea. Merkel recunoaște că dorința Ucrainei de a adera rapid la NATO era puternică, dar consideră că integrarea trebuie să asigure nu doar securitatea Ucrainei, ci și a Alianței. Ea menționează că majoritatea populației ucrainene nu susținea aderarea la NATO și că situația complicată din regiune ar fi putut genera riscuri pentru Alianță. Criticile la adresa abordării sale continuă să vină din partea Ucrainei, iar Merkel admite că lipsa unui plan clar de acțiune pentru aderare a fost o lovitură pentru aspirațiile Ucrainei.
Generalul american în rezervă Ben Hodges susține că Rusia a declanșat deja Al Patrulea Război Mondial împotriva Occidentului. Într-un interviu cu Kyiv Post, el a afirmat că Rusia, sprijinită de Iran, Coreea de Nord și China, este angajată într-un război hibrid global. Hodges consideră greșită atitudinea actuală a Occidentului, care nu recunoaște conflictul, și subliniază necesitatea unei strategii adecvate pentru a contracara acțiunile rusești. El avertizează că Rusia își propune distrugerea NATO prin atacuri cibernetice și subminarea din interior, sugerând că o schimbare a politicii SUA ar fi un mare avantaj pentru Kremlin.
Angela Merkel a încercat să încetinească eforturile Ucrainei de a adera rapid la NATO în timpul mandatului său, conform unei cărți de memorii publicate în avans de ziarul german Die Zeit. În lucrarea sa, intitulată „Freedom. Memorii 1954 - 2021”, Merkel reflectează asupra summitului NATO din 2008, unde s-au discutat candidaturile Ucrainei și Georgiei. Fostul cancelar își exprimă îngrijorarea față de posibilele represalii militare rusești și subliniază că adăugarea de noi membri ar trebui să îmbunătățească securitatea întregii Alianțe. De asemenea, ea menționează că doar o minoritate din populația ucraineană dorea aderarea la acel moment, considerând că statutul de candidată nu ar fi protejat Ucraina de agresiunea lui Putin. Merkel se întreabă retoric despre posibilitatea unei intervenții militare a NATO în cazul unei agresiuni rusești.
