Prima de risc a României rămâne cea mai mare din regiune, aproape de 200 de puncte de bază. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat că această situație este îngrijorătoare, având în vedere deficitele gemene. Comparativ, prima de risc a Poloniei se situează la circa 100 de puncte de bază, iar Cehia are un nivel chiar mai scăzut. În ultimii doi ani, prima de risc a României a depășit constant pragul de 200 de puncte de bază, ceea ce reflectă percepția piețelor financiare internaționale asupra riscurilor asociate cu finanțarea țării.
Adrian Vasilescu a explicat declarațiile guvernatorului Isărescu privind necesitatea unei 'diete' economice. În cadrul unei conferințe recente, guvernatorul a evidențiat importanța corelării salariilor cu productivitatea pentru a susține consolidarea fiscală. Această ajustare este percepută ca o măsură de austeritate, dar Vasilescu clarifică faptul că se referă la o echilibrare sănătoasă a veniturilor și cheltuielilor. În contextul inflației și dezinflației, România se confruntă cu provocări economice, iar deficitul mare din economie necesită măsuri radicale. Mesajul guvernatorului subliniază necesitatea de a înțelege datele economice pentru a asigura competitivitatea în fața investitorilor internaționali.
Creșterea impozitelor este inevitabilă după alegeri. Guvernul PSD se pregătește să implementeze o cotă progresivă pe venit, înlocuind cota unică, începând cu 2025, conform surselor din discuțiile cu Comisia Europeană. Alternativa ar fi majorarea TVA la 21%. De asemenea, impozitul pe salariu va crește de la 16% la 20%, iar impozitul pe dividend va fi de 10%. Microîntreprinderile vor fi afectate de scăderea pragului de la 500.000 de euro la 88.000 de euro, iar impozitele pe proprietate vor crește. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a subliniat necesitatea unei corecții fiscale în contextul deficitului record de 8% din PIB, care va necesita împrumuturi de aproape 240 de miliarde de lei.
Apetitul românilor pentru creditele de consum a crescut considerabil în primele nouă luni din 2024, volumul acestora depășind 36 miliarde de lei, cu o creștere de aproximativ 70% față de aceeași perioadă din 2023. Dobânda medie a fluctuat între 10% și 13%, iar scăderea ușoară a dobânzilor, comparativ cu maximele de 14% din 2023, a contribuit la această expansiune. Analiștii sugerează că o parte din aceste credite ar putea fi utilizate pentru rambursarea creditelor ipotecare sau pentru alte investiții. Evoluția lunară a creditelor a arătat o tendință ascendentă, cu recorduri atinse în lunile de vară, iar guvernatorul BNR a subliniat această creștere accelerată.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat impactul inflației asupra prețurilor alimentelor, amintind de prima sa vizită la McDonald’s în America, când un hamburger costa un dolar. Acum, un hamburger clasic în SUA costă 2,19 dolari, iar prețurile continuă să crească. Isărescu a menționat că inflația este un factor major în alegerile politice din America și a revizuit prognoza inflației pentru România la 4,9% pentru finalul anului, în creștere față de estimarea anterioară de 4%. Această revizuire se datorează creșterii prețurilor la alimentele proaspete și la energia electrică, afectate de seceta severă.
Produsele esențiale pentru familii s-au scumpit cu până la 14% pe final de an. Fructele și legumele sunt în fruntea scumpirilor, iar inflația a ajuns la 4,7%. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat că seceta severă a influențat prețurile, în special la alimente. În octombrie, legumele s-au scumpit cu 11%, iar fructele cu 14%. De asemenea, prețurile serviciilor au crescut, cu servicii poștale și chirii pe primul loc. Analiștii avertizează că inflația va continua să crească, iar măsurile fiscale și deficitul bugetar sunt printre cauzele principale. Specialiștii prognozează efecte negative asupra puterii de cumpărare, în ciuda creșterii salariului minim european.
Dieta fiscală propusă de Isărescu ar putea duce la măsuri drastice în fața unui deficit bugetar de peste 138 de miliarde de lei. Analistul Adrian Negrescu a subliniat că, în condițiile actuale, România ar putea fi nevoită să adopte tăieri severe de cheltuieli și să crească impozitele, având în vedere stagnarea economică și inflația în creștere. El a avertizat că, fără o gestionare riguroasă, România ar putea ajunge să ceară ajutor de la FMI, ceea ce ar impune o austeritate similară unei intervenții chirurgicale. Negrescu estimează că anul viitor, țara va avea cheltuieli suplimentare de până la 70 de miliarde de euro, iar singura salvare ar putea veni din atragerea fondurilor din PNRR, însă cu șanse slabe de succes în actualul context economic.
Indicele Prețurilor de Consum în Octombrie 2024 a fost de 100,62% față de luna precedentă. Inflația de la începutul anului a fost de 4,4%, iar față de aceeași lună a anului trecut, inflația a ajuns la 4,7%. Media ratei de schimb a prețurilor consumatorilor în ultimele 12 luni a fost de 5,8%. Pe de altă parte, Indicele Harmonizat al Prețurilor de Consum a înregistrat o inflație anuală de 5% în Octombrie 2024. Banca Națională a României a revizuit prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2024 la 4,9%, așteptând o scădere la 3,5% până la finalul anului 2025, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu.
Rata anuală a inflației a crescut la 4,7% în luna octombrie 2024, influențată de scumpirea alimentelor și energiei. Indicele prețurilor de consum a fost de 100,62% în octombrie comparativ cu luna precedentă, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost de 5,8%. Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%, anticipând o scădere la 3,5% până la sfârșitul lui 2025, conform declarației guvernatorului Mugur Isărescu.
Rata anuală a inflației a scăzut la 4,7% în octombrie 2024, dar prognozele indică o creștere temporară. Conform Institutului Național de Statistică, inflația va crește pe termen scurt, atingând 4,9% la sfârșitul anului, din cauza majorării prețurilor combustibililor și tarifelor la energia electrică. De asemenea, Banca Națională a României a revizuit prognoza inflației pentru 2024, estimând o rată de 4,9% în decembrie, față de 4,0% anterior. Această ajustare se datorează în principal creșterii prețurilor alimentelor proaspete, influențate de seceta din această vară. În prima parte a intervalului de proiecție, prețurile volatile ale alimentelor vor rămâne în valori de două cifre, conform BNR.
