Kremlinul își propune să dezvolte un nou model de relații internaționale, având în centrul său parteneriatul cu Iranul. Această alianță este văzută ca un test crucial pentru Moscova, mai ales în contextul politicii externe a noului președinte american, Donald Trump, care ar putea căuta un dialog cu Rusia. Analistul Nikita Smagin subliniază cooperarea militară și economică dintre cele două state, inclusiv un acord de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, Rusia a facilitat admiterea Iranului în organizații internaționale precum SCO și BRICS, consolidând astfel legăturile economice și politice. În ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, Moscova consideră Iranul un partener ideal, fără constrângeri în relațiile cu Occidentul, și își dorește să continue acest experiment de integrare.
Legăturile dintre Phenian și Moscova devin tot mai strânse; liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus al resurselor naturale, Alexander Kozlov, pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniile comerțului, științei și tehnologiei. Kim a subliniat importanța promovării co-prosperității și dezvoltării reciproce prin schimburi comerciale și colaborare interguvernamentală. De asemenea, o delegație militară rusă a vizitat Phenian, în timp ce o delegație din orașul Phenian a plecat în Rusia. Aceste întâlniri au avut loc în contextul în care președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a cerut încetarea cooperării militare între cele două țări, considerând-o ilegală.
Liderul pro-rus al regiunii separatiste Abhazia a demisionat sub presiunea protestelor. Aslan Bjania a anunțat marți că își va încheia mandatul pentru a menține stabilitatea în țară, după ce protestatarii au ocupat Parlamentul și clădiri guvernamentale. Aceștia contestau un acord economic recent cu Moscova, temându-se de posibile vânzări de proprietăți către ruși. În urma demisiei, vicepreședintele Badra Gunba va prelua funcția interimară. Ministerul rus de Externe a exprimat îngrijorarea față de tensiunile interne și a regretat lipsa dialogului civilizat între opoziție și autorități. Abhazia, care a declarat independența în 1992, este recunoscută doar de Rusia.
Președintele Abhaziei, Aslan Bjania, și-a anunțat demisia după zile de proteste intense împotriva unui acord economic cu Moscova. Într-o scrisoare adresată președintelui parlamentului, Bjania a declarat că demisia sa este necesară pentru a menține stabilitatea în țară. Protestatarii, care au ocupat clădiri guvernamentale, au cerut demisia sa și a premierului Aleksandr Ankvab. Acordul economic cu Rusia, care urma să fie ratificat de parlament, a fost retras de Bjania în urma presiunilor. Vicepreședintele Badra Gunba va prelua interimatul până la organizarea unor alegeri anticipate.
Mircea Geoană a declarat că vizita sa din 2009 la Moscova a fost o întâlnire privată, exploratorie, în calitate de candidat la președinție. În cadrul dezbaterii electorale de la Digi24, Geoană a explicat că a considerat necesar să se întâlnească cu oficialii ruși, având în vedere relația strategică dintre Rusia și NATO la acea vreme. El a subliniat că scopul vizitei a fost de a discuta despre dezvoltarea relațiilor bilaterale, având în vedere că Rusia era un vecin important. Geoană a fost deranjat de întrebările legate de o întâmplare petrecută cu 15 ani în urmă, subliniind că a acționat ca un diplomat responsabil. Informațiile despre vizita sa au fost confirmate de surse politice, menționând că întâlnirea a fost aranjată de un om de afaceri român cu legături în domeniul energetic.
Un protest neobișnuit a avut loc în centrul Moscovei, unde un bărbat s-a urcat pe un panou publicitar și a desfășurat două pancarte cu mesaje provocatoare la adresa președintelui Vladimir Putin. Incidentul s-a petrecut pe Prospekt Akademika Saharova, iar martorii au observat cum polițiștii se învârteau în jurul panoului, neștiind cum să-l coboare pe protestatar. Bărbatul a fost în cele din urmă arestat, iar numele său nu a fost încă făcut public de către autorități. Acest incident a stârnit atenția și discuții legate de libertatea de exprimare în Rusia.
Un bărbat mascat a fost arestat în Moscova după ce a organizat un protest față de președintele Vladimir Putin. Acesta a escaladat un panou publicitar pe bulevardul Prospekt Akademika Sakharova și a desfășurat afișe cu mesaje provocatoare. Incidentul, care a avut loc într-un context de cenzură și represiune în Rusia, a fost surprins de martori care au observat prezența poliției în zonă. Deși protestatarul a reușit să dispară temporar, el a fost prins ulterior de forțele de ordine. Numele acestuia nu a fost făcut public.
Moscova a avertizat că ar putea folosi noi arme în Ucraina, în urma deciziei SUA de a permite Kievului să utilizeze rachete ATACMS pentru a lovi ținte în Rusia. Această decizie a fost luată în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut insistent acest tip de armament. Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a declarat că extinderea utilizării acestor rachete va afecta grav relațiile ruso-americane și nu va schimba semnificativ situația de pe câmpul de luptă. De asemenea, analiștii subliniază că eficiența rachetelor depinde de restricțiile impuse de Washington și de capacitatea Ucrainei de a le utiliza eficient împotriva forțelor rusești, care continuă să câștige teren în estul Ucrainei. În acest context, Kremlinul consideră că utilizarea rachetelor ATACMS ar reprezenta o escaladare majoră a conflictului, implicând direct Statele Unite în război.
Banca Națională a României a deschis o expoziție la Chișinău despre Tezaurul trimis la Moscova, nerecuperat de peste 100 de ani. Evenimentul, realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, include documente rare și imagini din arhivele românești și rusești, evidențiind circumstanțele în care a fost trimis tezaurul în timpul Primului Război Mondial. La inaugurare, specialiști și personalități din diverse domenii au discutat despre importanța recuperării acestuia. Expoziția face parte dintr-o campanie mai amplă de promovare a problemei la nivel internațional, având ca scop conștientizarea situației istorice și demersurile de returnare a tezaurului, care include 91,5 tone de aur și bunuri culturale de valoare. Aceasta poate fi vizitată până pe 8 decembrie.
Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 59 de drone ucrainene în noaptea recentă, inclusiv două care se îndreptau spre Moscova. Ministerul rus al Apărării a comunicat că 45 dintre drone au fost distruse deasupra regiunii Briansk, iar restul au fost interceptate în regiunile Kursk, Belgorod și Tula. Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a declarat că nu au fost raportate pagube sau victime. Guvernatorul regiunii Bryansk, Alexander Bogomaz, a confirmat distrugerea tuturor dronelor lansate de Ucraina. De asemenea, Ucraina a afirmat că atacurile sale vizează infrastructura crucială pentru eforturile de război ale Rusiei.
