Pam Bondi a fost numită noul ministru al Justiției în SUA, înlocuindu-l pe Matt Gaetz, care s-a retras. Președintele ales Donald Trump a făcut anunțul pe rețeaua sa Truth Social, subliniind că Bondi a fost parte din echipa sa de apărare în timpul procesului de destituire din 2020. Trump a declarat că Ministerul Justiției a fost folosit împotriva sa și a altor republicani. Pam Bondi, fost procuror general al Floridei, a fost implicată în apărarea lui Trump în contextul acuzațiilor legate de presiuni asupra Ucrainei pentru a investiga fiul lui Joe Biden, în schimbul ajutoarelor militare.
Guvernul a decis suplimentarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cu 15 posturi, dintre care 14 destinate sprijinirii Parchetului European în România. Această măsură vine ca răspuns la creșterea volumului de activitate al Parchetului European și la numărul tot mai mare de procurori delegați în țară. Ministerul Justiției subliniază că extinderea personalului este esențială pentru gestionarea eficientă a cauzelor complexe, avizelor juridice și proiectelor de achiziții publice. În plus, un post de specialitate juridică va fi creat pentru a susține activitățile juridice ale DNA. Parchetul European se ocupă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene și corupția.
Guvernul a aprobat suplimentarea cu 15 posturi la Direcția Națională Anticorupție (DNA). Din acestea, 14 posturi sunt alocate Structurii de sprijin a Parchetului European în România, iar unul este pentru personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. Posturile pentru Structura de sprijin includ ofițeri de poliție judiciară, grefieri, specialiști și șoferi. Ministerul Justiției subliniază că această inițiativă vine în contextul creșterii volumului de activitate al Parchetului European și a necesității de a eficientiza activitățile DNA. Actul normativ va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025.
Ministerul Justiției a solicitat fonduri suplimentare pentru a acoperi salariile pe luna decembrie din cauza unei gestionări financiare deficitare. În luna noiembrie, ministerul și alte instituții din sistemul judiciar au înaintat mai multe cereri pentru suplimentarea bugetului, având nevoie de aproape 120 de milioane de lei. O parte din aceste fonduri sunt destinate plății salariilor judecătorilor repuși în funcție după suspendări cauzate de procese penale. De exemplu, patru judecători repuși au nevoie de 8,1 milioane lei pentru drepturile salariale și 2,3 milioane lei pentru dobânzi aferente. De asemenea, Ministerul Justiției a cerut 61,2 milioane lei pentru a acoperi diferențele salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, avertizând că neplata acestora ar duce la penalizări semnificative.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat emiterea unui voucher de 10.000 lei pentru o victimă a violenței domestice. Acest sprijin financiar este destinat acoperirii cheltuielilor urgente, având în vedere că victima, deși beneficia de un ordin de protecție, a fost supusă agresiunilor repetate. Gorghiu a subliniat importanța acestui mecanism de sprijin, care include colaborarea între Ministerul Justiției și diverse instituții, precum Direcțiile Generale de Asistenţă Socială din Hunedoara și Craiova. Voucher-ul face parte dintr-un program mai larg, prin care victimele pot primi până la 18.500 lei din banii confiscați de la infractori, și este un pas important în sprijinul celor afectate de violență. Primul voucher a fost emis în august în Iași, iar inițiativa continuă să ajute victimele violenței domestice, conform News.ro.
Ministerul Justiției a anunțat numirea lui Ionuț-Ciprian Spiridon ca prim-adjunct al procurorului general al PÎCCJ. Spiridon, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, a fost selectat în urma unui interviu desfășurat de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai altor instituții relevante. Propunerea va fi înaintată Președinției României pentru aprobat, conform legii în vigoare. Spiridon are o experiență de 15 ani în domeniu și a fost delegat în prezent în această funcție. Procedura de numire este reglementată de Legea nr. 303/2022, care stipulează cerințele pentru ocuparea acestei funcții.
Transelectrica a fost obligată să plătească aproape 2 milioane de lei fostului director Cătălin Nițu. Instanța a admis pretențiile acestuia, obligând compania să achite suma brută de 1.910.477 de lei, reprezentând compensația pentru indemnizațiile fixe din perioada concedierii, plus accesorii. De asemenea, Transelectrica trebuie să plătească și 59.023 de lei pentru componenta variabilă a remunerației. Aceasta nu este prima înfrângere a companiei în fața lui Nițu, care a mai obținut despăgubiri și în alte procese. Ministerul Justiției a propus ca litigiile să fie soluționate în țară, din cauza costurilor ridicate asociate cu procedurile internaționale.
Legea fugarilor a fost declarată constituțională de CCR, ceea ce permite aplicarea unei pedepse suplimentare de între șase luni și trei ani pentru persoanele care evadează. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a subliniat importanța acestei măsuri în combaterea fenomenului fugarilor, menționând că statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei în 2023 pentru a-i aduce înapoi pe fugari. Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate, considerând că legea respectă principiile legale și nu are efect retroactiv. Această decizie are scopul de a întări sistemul judiciar și de a descuraja evadările.
