Cercetătorii atrag atenția asupra emisiilor record de metan din ecosistemele umede tropicale, care au crescut semnificativ din cauza temperaturilor ridicate ce stimulează activitatea microorganismelor. Aceștia subliniază că emisiile, estimate la peste 7 milioane de tone în ultimii ani, nu sunt incluse în planurile de combatere a schimbărilor climatice. Regiunile precum Congo, Amazon și sudul Braziliei au contribuit major la acest fenomen. În plus, probele de aer din 2020-2022 indică cele mai mari concentrații de metan din anii 1980. Creșterea emisiilor necesită acțiuni urgente din partea guvernelor pentru a menține temperatura globală sub 1,5 grade Celsius. Datele recente arată că emisiile anuale au depășit prognozele cu 500.000 de tone pe an, determinând cercetătorii să ceară o reevaluare a strategiilor climatice.
Cercetătorii au descoperit cauza craterelor explozive din Siberia în urma unui studiu recent care leagă fenomenul de schimbările climatice și geologia specifică regiunii. Aceste cratere, apărute inițial în 2014, se formează din acumularea de gaze blocate în permafrost, care explodează atunci când presiunea devine prea mare. Studiul arată că topirea permafrostului, cauzată de creșterea temperaturilor, duce la umplerea unor pungi cu apă sărată, provocând creșterea presiunii și, în final, apariția craterelor. Deși majoritatea craterelor sunt în zone izolate, cercetătorii se tem că fenomenul ar putea afecta și zone rezidențiale sau industriale în viitor, semnalând că Arctica se schimbă rapid.
Craterele misterioase din Siberia sunt rezultatul acumulării de gaze sub permafrost. Începând din 2014, au apărut peste 20 de cratere gigantice în nord-vestul Siberiei, stârnind teorii variate. O echipă internațională de cercetători a identificat că aceste cratere se formează prin acumularea de metan, care, sub presiune, provoacă explozia solului. Această acumulare este facilitată de straturile geologice specifice din zonă, iar schimbările climatice contribuie la topirea permafrostului, accelerând procesul. Astfel, fenomenul nu doar că este o consecință a încălzirii globale, ci și un factor care o agravează, având implicații grave asupra mediului și activităților economice din regiune.
Cercetătorii au descoperit o nouă teorie privind formarea craterele gigantice din Siberia, care au apărut începând cu 2014. O echipă de specialiști sugerează că aceste cratere sunt rezultatul acumulării de gaze, în special metan, sub tundra siberiană. Atunci când presiunea gazelor depășește rezistența solului, se produce o explozie. Ana Morgado, inginer chimist la Universitatea din Cambridge, afirmă că procesul este de natură fizică, similar cu pomparea unei anvelope. Totuși, teoria este contestată de alți cercetători, care subliniază complexitatea regiunii și dificultatea infiltrării apei prin permafrost. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca un factor important, misterul craterelor rămâne parțial nerezolvat.
Craterele misterioase apărute în Siberia au fost explicate printr-un studiu recent. Acestea s-au format dintr-o combinație de schimbări climatice și geologie specifică regiunii. Din 2014, peste 20 de cratere au fost descoperite, iar cercetătorii au constatat că gazele, cum ar fi metanul, se acumulează sub tundră, provocând explozii atunci când presiunea devine prea mare. Ana Morgado, inginer chimist la Universitatea din Cambridge, a condus cercetarea, evidențiind interacțiunea dintre topirea permafrostului și gazele subterane. Deși studiul oferă o nouă perspectivă, alți cercetători rămân sceptici, subliniind complexitatea geologică a regiunii. Schimbările climatice sunt considerate un factor major în creșterea acestor cratere, care contribuie la încălzirea globală prin eliberarea metanului.
Craterele misterioase apărute în Siberia au fost explicate de cercetători printr-un proces de osmoză care duce la eliberarea gazului metan. De la prima observație în 2014, când a fost descoperită o gaură de 30 de metri în Peninsula Yamal, au fost identificate și alte cratere. Inginerul chimist Ana Morgado de la Universitatea din Cambridge subliniază că aceste explozii sunt influențate de încălzirea globală, care permite apei de topire să ajungă la criopeg, un strat de apă sărată. Aceasta acționează ca o pompă, generând presiune și provocând fisuri în permafrost, ceea ce duce la eliberarea metanului și la apariția craterele. Această cercetare a fost publicată în Geophysical Research Letters.
Craterul „Porțile Iadului” se închide după 50 de ani de emisii continue de metan. Anunțul a fost făcut de ministrul gazelor naturale al Turkmenistanului, Maksat Babaiev, la o conferință din Așgabat, unde a precizat că a fost forat deja un puț în zona Darvaza pentru captarea gazului. Craterul, format accidental în 1971 de geologii sovietici, a fost lăsat să ardă pentru a preveni emisiile de gaze periculoase, dar a devenit o sursă semnificativă de poluare. Închiderea sa va contribui la reducerea emisiilor de metan, un gaz cu un impact de încălzire globală considerabil, responsabil pentru 30% din încălzirea globală din ultimele decenii. Această acțiune face parte dintr-un efort mai amplu al Turkmenistanului, care se află printre cei mai mari emițători de metan la nivel global.
Tehnologia Bennamann permite captarea metanului din dejecțiile animale pentru a produce combustibil. Compania a dezvoltat „Smartcover”, o prelată care acoperă gropile de dejecții, captând emisiile de metan și transformându-le în biocombustibil. Aceasta tehnologie ajută fermierii să își reducă costurile operaționale și emisiile de gaze cu efect de seră. Tractoarele New Holland, alimentate cu biometan, pot funcționa cu un combustibil mai curat, contribuind astfel la un mediu mai sănătos. Bennamann vizează fermele cu 100-5000 de bovine, oferind monitorizare și asistență tehnică printr-o aplicație. Această inovație poate reduce emisiile de metan cu până la 90%, având un impact pozitiv asupra agriculturii și mediului.
