Clasificarea finală a candidaților pentru rezidențiatul din 2024 a fost publicată. La concurs s-au înscris 10.575 de candidați, dintre care 6.241 pentru medicină, 2.361 pentru medicină dentară și 1.973 pentru farmacie. Ministerul Sănătății a alocat 4.961 de locuri și 237 de posturi. Concursul a avut loc pe 18 noiembrie, candidații având 4 ore pentru a răspunde la 200 de întrebări tip grilă. Rezolvările corecte au fost publicate pe site-ul ministerului, iar contestațiile au putut fi depuse în termen de 24 de ore, cu răspunsuri primite în 48 de ore. Acest sistem asigură transparența procesului de evaluare.
Rezidențiatul 2024 a lăsat aproape 2000 de candidați fără locuri disponibile. În total, au fost 4317 locuri pentru 6243 de candidați înscriși, ceea ce a dus la o competiție acerbă. Mulți dintre cei care nu au promovat examenul vor trebui să aștepte un an pentru a se pregăti pentru sesiunea viitoare. Chiar dacă pot lucra ca medici cu competențe limitate, oportunitățile de angajare în cabinete medicale sau spitale sunt reduse. Profesorul doctor Cătălina Poiană subliniază că ofertele pentru acești absolvenți nu sunt comparabile cu cele pentru medicii cu drept de liberă practică. Surplusul de candidați provine din generațiile anterioare și universitățile private, iar statul corelează numărul de locuri la rezidențiat cu numărul absolvenților de la facultățile de medicină de stat.
Absolvenții de Medicină au susținut examenul de rezidențiat, iar jumătate dintre candidați riscă să ajungă șomeri. Cu 10.500 de candidați pentru doar 5.000 de locuri, concurența a fost acerbă. Candidatul trebuie să obțină 60% din baremul total de 950 de puncte pentru a promova. Cei care au avut rezultate bune își fac deja planuri de carieră, în timp ce alții își exprimă îngrijorarea față de perspectiva șomajului. Repartizarea pe locuri va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, iar specialitățile preferate par a fi cele cu mai puține gărzi, precum endocrinologia sau dermato-venerologia. Această situație reflectă o tendință îngrijorătoare în rândul tinerilor medici, care aleg specialități mai ușoare în locul celor dificile.
Examenul de rezidențiat din acest an a fost perceput ca fiind mai greu decât în anii anteriori, conform candidaților. Aproximativ 10.000 de absolvenți au susținut duminică testul, care a constat în 200 de întrebări tip grilă, iar părerile au variat. Cele mai căutate specializări au fost medicină de familie, ATI, pediatrie și cardiologie, în timp ce domenii precum medicina sportivă și neurologia au avut mai puțini solicitanți. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat că numărul locurilor disponibile este direct corelat cu numărul absolvenților. Salariile medicilor au crescut semnificativ, atrăgând astfel mai mulți studenți în domeniul medical, ceea ce a dus la o competiție mai acerbă pentru locurile de rezidențiat.
Concursul național de rezidențiat 2024 se desfășoară duminică în mai multe centre universitare. Examenul, ce constă într-un test grilă cu 200 de întrebări, va avea loc în București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara. La acest concurs s-au înscris 10.575 de candidați, care vor concura pentru 4.961 de locuri disponibile. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București va avea cei mai mulți participanți, cu 3.993 de candidați. Cele mai puține locuri disponibile sunt pentru specialitățile precum medicina sportivă (4 locuri), expertiza medicală a capacității de muncă (6 locuri) și neurologia pediatrică (9 locuri). Rezultatele vor fi disponibile imediat după examen, iar contestațiile pot fi depuse în termen de 24 de ore.
Medicul care l-a resuscitat pe Silviu Prigoană a declarat că nu existau semne de înec cu mâncare. Incidentul a avut loc într-un restaurant din Bran, unde Prigoană a fost găsit în stop cardio-respirator. La sosirea echipajului medical, s-au efectuat manevre de prim-ajutor, dar, din păcate, a fost pronunțat decesul. Dr. Liviu Stelea, purtător de cuvânt al SAJ Brașov, a subliniat că pacientul avea antecedente cardiace și neurologice, iar autopsia efectuată la IML Brașov va oferi informații suplimentare. De asemenea, se desfășoară cercetări sub coordonarea procurorului de caz pentru a stabili circumstanțele exacte ale morții.
Valorile crescute ale colesterolului „rău” pot provoca accidente vasculare cerebrale sau infarcte miocardice. Cu toate acestea, mulți pacienți aleg să nu urmeze tratamentele prescrise pentru a controla aceste valori, conform medicului diabetolog Anca Roman. Aceasta subliniază că un studiu arată că persoanele sănătoase de peste 40 de ani, cu un LDL de 120 sau 130, dezvoltă plăci de colesterol în proporție de 45%. Medicul explică faptul că statinele nu doar că reduc colesterolul, ci și stabilizează plăcile, prevenind astfel evenimentele cardiovasculare. De multe ori, pacienții refuză tratamentul din cauza temerilor legate de efectele adverse, informații pe care le consideră exagerate, având în vedere că astfel de reacții sunt rare și tratabile.
Primul ajutor în caz de infarct este esențial pentru salvarea vieții. Specialiștii recomandă apelarea serviciului de urgență 112 imediat ce apar simptomele. Persoana afectată trebuie să stea așezată și să rămână calmă. Administrarea de nitroglicerină sublingual este indicată, dar doar dacă a fost prescrisă de medic. Dacă nu există alergii, se poate oferi și aspirină. În caz de stop cardiac, este necesară resuscitarea cardiopulmonară, cu compresii toracice la o frecvență de 100 pe minut, urmate de respirații gură la gură. Infarctul afectează din ce în ce mai mulți tineri, iar cauzele includ fumatul, obezitatea și stresul cronic.
Sute de liceeni au participat la programul Shadow de la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe, unde au făcut gărzi de 12 ore alături de medici, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie. Programul a fost bine primit de elevii din clasele a X-a și a XI-a, care au avut ocazia să învețe despre sistemul sanitar și provocările cu care se confruntă personalul medical. Aceștia au lucrat în diverse secții, inclusiv Chirurgie și Pediatrie. Dr. György-Szakács, șeful secției de Chirurgie, a menționat că unii elevi ar putea alege o carieră în medicină datorită acestei experiențe, considerând programul o oportunitate educațională valoroasă. Aceasta a fost prima ediție a programului, care a adus o perspectivă practică asupra meseriei de medic, lipsind din oferta educațională actuală.
Glicemia trebuie măsurată înainte și la două ore după masă pentru a obține valori corecte, conform dr. Doru Negru, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice. Persoanele cu diabet zaharat, în special cele cu tip 1, ar trebui să-și monitorizeze nivelul de glucoză de mai multe ori pe zi, folosind metode precum glucometrul sau monitoarele continue de glucoză (CGM-uri). Aceste dispozitive ajută la gestionarea nivelului de zahăr din sânge și la prevenirea complicațiilor. Este esențial ca măsurarea glicemiei să fie efectuată corect, cu mâinile curate și cu echipamentul corespunzător, pentru a asigura rezultate precise.
