Rusia susține că Moldova se transformă într-o bază militară pentru aprovizionarea Ucrainei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a afirmat că actuala conducere pro-europeană a Republicii Moldova urmărește o apropiere de NATO, inducând ideea că cetățenii moldoveni nu susțin această politică. De asemenea, agenția rusă Tass a răspândit informații despre posibila dislocare a avioanelor F-16 pe teritoriul Moldovei, acuzații considerate dezinformări. În contextul alegerilor recente, Maia Sandu a obținut un nou mandat cu un sprijin majoritar, evidențiind orientarea pro-europeană a țării. Aceste afirmații vin pe fondul unei campanii de propagandă rusă, care a vizat și România, promovând false informații despre avioane ucrainene F-16.
Republica Moldova și Marea Britanie au semnat un acord de parteneriat pentru securitate și apărare, având scopul de a răspunde provocărilor generate de invazia Rusiei în Ucraina. Acordul a fost realizat în urma discuțiilor dintre președintele Maia Sandu și șeful diplomației britanice, David Lammy, axate pe aprofundarea relațiilor bilaterale și stabilitatea regională. Marea Britanie va contribui cu două milioane de lire sterline pentru protecția cibernetică a Moldovei și cinci milioane de lire sterline pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru refugiați. De asemenea, s-au convenit măsuri pentru facilitarea comerțului și eliminarea taxelor vamale pentru produsele agricole moldovenești, extinzând astfel oportunitățile economice ale țării.
PSRM organizează un protest de amploare la Curtea Constituțională, în contextul ședinței programate pentru 28 noiembrie, care va examina validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale și confirmarea celui de-al doilea mandat al Maiei Sandu. Aceasta a obținut 55,33% din voturi, conform Comisiei Electorale Centrale, însă PSRM contestă legalitatea alegerilor, susținând că Maia Sandu nu este un președinte legitim. Protestele au început deja, iar liderii PSRM continuă să conteste rezultatele. Accesul la ședința Curții va fi restricționat la persoanele invitate, conform anunțului oficial.
Elena Lasconi își propune măsuri de transparență și reformă în primele 100 de zile de mandat. Candidata USR la președinție a declarat că va transparentiza cheltuielile Administrației Prezidențiale și va organiza conferințe de presă regulate pentru a comunica pozițiile sale pe subiecte importante. Lasconi vrea să implementeze un mecanism de feedback pentru români, astfel încât aceștia să poată semnala problemele întâmpinate în instituțiile publice. De asemenea, ea va solicita corectarea Legilor Justiției pentru a întări DNA. Prima sa vizită ca președinte va fi în Republica Moldova, unde va discuta cu Maia Sandu, evidențiind sprijinul pentru parcursul european al țării. Lasconi promite să fie un președinte accesibil, care ascultă și colaborează cu cetățenii.
Republica Moldova a semnat un nou acord de securitate cu Marea Britanie, sprijinind integrarea în Uniunea Europeană. Acordul a fost semnat la Chișinău, în urma vizitei miniștrilor de externe britanic și român, la scurt timp după ce Maia Sandu a câștigat un nou mandat. Parteneriatul vizează consolidarea rezilienței Moldovei împotriva amenințărilor externe, în special în contextul invaziei ruse în Ucraina. Acordul include și un grant de 5 milioane de lire sterline pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru refugiați și un alt acord pentru readmisia cetățenilor moldoveni din Marea Britanie. Ministrul britanic de externe a subliniat importanța sprijinului oferit Moldovei, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei.
Luminița Odobescu, ministra Afacerilor Externe a României, a subliniat sprijinul continuu pentru Republica Moldova în fața atacurilor hibride. În cadrul vizitei sale la Chișinău, ea a salutat progresele înregistrate de autoritățile moldovene în procesul de integrare europeană și realegerea Maiei Sandu. Odobescu a menționat că România rămâne un partener de încredere, iar colaborarea cu Marea Britanie este esențială pentru întărirea securității regionale. În timpul întâlnirii cu Maia Sandu, s-au discutat provocările externe și necesitatea unei reacții comune pentru a proteja democrația și stabilitatea economică.
Șefa Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a fost informată că nu va mai beneficia de pază de stat începând cu 16 noiembrie. Decizia a fost comunicată verbal, fără explicații suplimentare, și vine în contextul criticilor formulate de președinta Maia Sandu, care a cerut reformarea instituției. Sandu a subliniat eșecurile Procuraturii în combaterea corupției mari, inclusiv a celei politice, iar premierul Recean a evidențiat managementul defectuos al acesteia. Procuratura Anticorupție se confruntă cu o criză de personal și resurse, ceea ce afectează capacitatea de a funcționa eficient. În acest context, Dragalin ar fi fost sfătuită să demisioneze, dar nu a acceptat.
Trebuie să le oferim tinerilor informație despre riscuri a declarat Maia Sandu, subliniind importanța discuțiilor despre educația sexuală. Șefa statului a evidențiat necesitatea de a prezenta părinților statistici privind pericolele cu care se confruntă copiii și a propus o colaborare mai eficientă între familie și școală pentru a-i proteja pe tineri. De asemenea, Sandu a menționat că este esențial să se înțeleagă fricile societății și să se promoveze soluții viabile, astfel încât discuțiile să nu fie anulate din cauza nemulțumirilor legate de terminologie sau subiect. Aceasta își propune să evite repetarea greșelilor din trecut, când discuțiile au fost oprite din diverse motive.
Guvernarea din Moldova a ratat o oportunitate importantă de reformare a executivului în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, conform analizei Deutsche Welle. Noii miniștri au depus jurământul, iar președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu partidele pentru un pachet legislativ anti-corupție. Cu toate acestea, remanierile anunțate de premierul Dorin Recean nu au convins societatea civilă și partidele extraparlamentare. Deputatul PAS, Lilian Carp, a declarat că vor evalua acțiunile care au nemulțumit cetățenii și vor promova un pachet legislativ destinat combaterii corupției electorale. De asemenea, se discută despre înființarea unei Curți Anticorupție, în contextul criticilor aduse activității Procuraturii Anticorupție.
Republica Moldova își reafirmă sprijinul pentru Ucraina la 1.000 de zile de război. Conducerea țării, inclusiv președinta Maia Sandu, a transmis mesaje de susținere pentru poporul ucrainean, subliniind curajul acestuia în apărarea pământului și libertății. Maia Sandu a declarat că Moldova a deschis ușile pentru refugiați și va continua să sprijine Ucraina, evidențiind importanța păcii și a integrității teritoriale. Premierul Dorin Recean a subliniat suferința cauzată de invazia rusă, dar și curajul neclintit al ucrainenilor. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat eroismul poporului ucrainean în fața agresorului, reafirmând angajamentul Moldovei de a fi alături de Ucraina în aceste momente dificile.
