Ministerul Justiției a solicitat fonduri suplimentare pentru a acoperi salariile pe luna decembrie din cauza unei gestionări financiare deficitare. În luna noiembrie, ministerul și alte instituții din sistemul judiciar au înaintat mai multe cereri pentru suplimentarea bugetului, având nevoie de aproape 120 de milioane de lei. O parte din aceste fonduri sunt destinate plății salariilor judecătorilor repuși în funcție după suspendări cauzate de procese penale. De exemplu, patru judecători repuși au nevoie de 8,1 milioane lei pentru drepturile salariale și 2,3 milioane lei pentru dobânzi aferente. De asemenea, Ministerul Justiției a cerut 61,2 milioane lei pentru a acoperi diferențele salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, avertizând că neplata acestora ar duce la penalizări semnificative.
ICCJ a stabilit că indemnizația de delegare nu se include în calculul pensiei de serviciu pentru magistrați. Curțile de Apel Ploiești și Târgu Mureș au solicitat clarificări legale referitoare la interpretarea articolelor din Legea nr. 303/2004 și HG nr. 1275/2005, în special în ceea ce privește pensiile de serviciu și indemnizațiile pentru creșterea copilului. Decizia instanței supreme subliniază că, în conformitate cu legislația în vigoare, indemnizația de delegare/detașare, cunoscută și sub denumirea de diurnă, nu este inclusă în baza de calcul a pensiei de serviciu, ceea ce are implicații importante pentru magistrați în stabilirea drepturilor lor financiare.
Pensiile speciale pentru magistrați vor scădea datorită unei decizii recente a Înaltei Curți, care a stabilit că indemnizația de delegare/detașare (diurna) nu se va mai include în baza de calcul a pensiei de serviciu. Această hotărâre a fost luată în urma sesizărilor venite de la Curțile de Apel din Pitești și Târgu Mureș. În prezent, pensia medie specială pentru magistrați este de 25.000 lei, din care 22.000 lei sunt acoperiți de stat. Deși pensiile vor fi reduse cu câteva sute de lei, decizia este considerată un pas important în reformarea sistemului de pensii speciale.
Pensiile speciale pentru magistrați au atins valori record, cu o medie de 25.176 lei pe lună, din care 21.918 lei sunt suportate de la bugetul de stat. Aceasta înseamnă că aproape 22.000 lei reprezintă suma pe care magistrații o primesc fără a fi contribuit vreodată la fondul de pensii. În total, în octombrie 2024, erau 11.723 de beneficiari de pensii speciale, iar numărul pensionarilor din magistratură care primesc aceste sume exorbitante se ridică la 5.600. Această situație ridică întrebări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și de echitatea socială, având în vedere că pensia medie în România este de doar 2.730 lei, insuficientă pentru un trai decent.
Numărul total de beneficiari de pensii de serviciu a fost de 11.723 în luna octombrie. Dintre aceștia, cei mai mulți, 5.637, erau magistrați, cu o pensie medie de 25.176 lei, din care 21.918 lei proveneau din bugetul de stat. Alte categorii de pensionari includeau 816 membri ai Corpului diplomatic, cu o pensie medie de 6.907 lei, și 893 de funcționari publici parlamentari, cu o pensie medie de 6.131 lei. De asemenea, personalul aeronautic civil a beneficiat de pensii medii de 12.987 lei, iar pensionarii de la Curtea de Conturi au avut o pensie medie de 10.125 lei. Aceste date sunt furnizate de Casa Națională de Pensii Publice.
Cristian Diaconescu consideră că structura Curții Constituționale este derizorie și că nu există o verificare adecvată a competențelor membrilor săi. În podcastul „Hai Live” cu Turcescu, el a subliniat că, spre deosebire de alte țări, în România nu există o evaluare riguroasă a candidaților pentru această instituție. Diaconescu a discutat și despre responsabilitatea magistraților, menționând că aceștia au independența de a se autoevalua, dar a subliniat că în lipsa unei tradiții democratice, autoreglarea nu va funcționa. Jurnalistul Mirel Curea a adăugat că în interiorul breslei magistraților nu se va realiza o autoreglare reală, ci doar o spălătorie a problemelor existente. Această discuție a avut loc în contextul alegerilor prezidențiale și al impactului politicii internaționale asupra României.
Marian Vanghelie a depus o plângere penală împotriva a 9 judecători care l-au judecat de-a lungul anilor. Fostul primar al sectorului 5 din București este acuzat de 49 de fapte de luare de mită și alte infracțiuni, iar termenul de prescripție pentru spălarea de bani se apropie. Avocații săi solicită expertize și formulează cereri de recuzare pentru a amâna procesul, sperând să ajungă până la 3 februarie 2025, când ar putea scăpa de răspunderea penală. Vanghelie este acuzat că a cerut comisioane de până la 20% din contractele atribuite în perioada 2006-2014, prejudiciul total fiind estimat la 15.044.700 de euro. Procesul se află acum la al 63-lea termen, iar următoarea ședință este programată pentru 31 octombrie 2024.
