Președintele Klaus Iohannis a semnat un decret prin care Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă după 19 ani la conducerea SPP, dar rămâne director civil. Această situație ridică semne de întrebare despre controlul civil al structurilor militare în România, o condiție esențială pentru aderarea la NATO. Pahonțu, asociat cu puterea lui Iohannis, are acces la informații sensibile despre demnitari, ceea ce poate transforma serviciul secret într-un actor politic. Criticile la adresa lui Pahonțu sunt absente în presa mainstream, iar salariul său este semnificativ mai mare decât al altor șefi de servicii secrete, ceea ce sugerează o influență disproporționată. Această situație reflectă o lipsă de transparență și control democratic asupra serviciilor secrete.
Lucian Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), a fost trecut în rezervă de Preşedintele Klaus Iohannis, însă va rămâne la conducerea instituţiei până la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe 2 noiembrie 2024. Decretul semnat de Iohannis prevede că Pahonţu îşi va păstra funcţia de director, având rang de secretar de stat, numit la propunerea CSAT. Pahonţu, născut în 1964 la Lereşti, judeţul Argeş, conduce SPP din 2005, având o carieră militară impresionantă, inclusiv funcţii la Jandarmerie. De asemenea, el a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare în 2003.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care generalul Lucian Pahonţu este trecut în rezervă, dar va continua să îndeplinească funcţia de director al SPP. Această decizie intră în vigoare pe 2 noiembrie 2024, când generalul împlinește 60 de ani. Pahonţu, care a condus SPP timp de 19 ani, este unul dintre cei mai longevivi directori din serviciile speciale românești. Conform legii, el va fi înlocuit de un nou director, numit de președinte la propunerea CSAT, dar până atunci, el va rămâne în funcție, conform precizărilor SPP.
Generalul Lucian Pahonţu va trece în rezervă pe 2 noiembrie, dar va rămâne director al SPP. Deși împlinește 60 de ani, el va continua să conducă instituția în calitate de civil, conform unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Pahonţu, aflat la conducerea SPP de peste 19 ani, a generat controverse, iar fostul lider PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat că a făcut mult rău României. Dragnea susține că Pahonţu este parte a unui sistem ocult care afectează justiția și politica. Actorul Florin Călinescu a criticat, de asemenea, puterea acordată lui Pahonţu, subliniind riscurile unei astfel de situații.
Lucian Pahonţu a fost trecut în rezervă începând cu 2 noiembrie 2024, printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Deși împlinește 60 de ani, vârsta la care trebuie să se pensioneze, Pahonţu va continua să conducă Serviciul de Protecție și Pază (SPP) din postura de civil. SPP a precizat că directorul său este numit de președinte și că Pahonţu se află la conducerea serviciului din 2005. Totodată, el a ocupat anterior funcții importante în cadrul Jandarmeriei Române și are un doctorat în științe militare. Conform legii, pentru încetarea calității de director SPP este necesar un decret de eliberare din funcție, care nu a fost emis deocamdată.
Lucian Pahonțu va fi trecut în rezervă din 2 noiembrie 2024, conform decretului semnat de președintele Klaus Iohannis. Deși statutul său militar se schimbă, Pahonțu va continua să îndeplinească funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Născut pe 2 noiembrie 1964, generalul Pahonțu a condus SPP din 2005 și a avut o carieră militară semnificativă, inclusiv în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. De-a lungul anilor, a coordonat activitățile de protecție a oficialilor români și străini, având un impact important asupra securității naționale. Pahonțu a obținut titlul de doctor în științe militare și a publicat lucrări relevante în domeniu.
Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă pe 2 noiembrie 2024, conform decretului semnat de președintele Klaus Iohannis. Deși schimbarea statutului militar a fost efectuată, Pahonțu va continua să conducă Serviciul de Protecție și Pază (SPP), unde activează din 2005. La 60 de ani, el deține rangul de secretar de stat și este numit de președinte, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această decizie a fost anunțată de Administrația Prezidențială, care a subliniat că funcția sa rămâne neschimbată, în ciuda trecerii în rezervă.
Lucian Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază, a fost trecut în rezervă începând din 2 noiembrie 2024. Decretul a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis pe 1 noiembrie. Pahonţu, care împlineşte 60 de ani în aceeaşi zi, a condus SPP timp de 19 ani, fiind numit director în decembrie 2005. Anterior, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie „Vlad Ţepeş” între 2002 şi 2005 şi şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit Academia Naţională de Apărare „Carol I” în 1994 şi a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare în 2003.
Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a fost trecut în rezervă printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, începând cu data de 2 noiembrie 2024. La vârsta de 60 de ani, Pahonțu se pensionează conform legislației militare, dar va continua să conducă SPP, funcție pe care o ocupă din decembrie 2005. De-a lungul carierei sale, a avansat în grad, ajungând la general de patru stele, și a absolvit diverse instituții militare de prestigiu. Decizia de pensionare a fost anunțată de Administrația Prezidențială.
Lucian Pahonţu a fost trecut în rezervă pe 2 noiembrie 2024. Decretul a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis, conform Administraţiei Prezidenţiale. Pahonţu, care împlineşte 60 de ani anul acesta, se află la conducerea Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) din 2005. Deşi statutul său militar s-a schimbat, el va continua să conducă instituţia, având rang de secretar de stat, numit de preşedinte la propunerea CSAT. Această decizie nu afectează funcţia sa actuală, ci doar statutul militar.
