Lucian Croitoru a conturat profilul viitorului președinte al României, subliniind că acesta ar trebui să fie un adversar al extremismului și să promoveze antreprenoriatul. Economistul a evidențiat că, în contextul actual, România are nevoie de un lider capabil să navigheze provocările externe și interne, cu o viziune liberală asupra dezvoltării economice. Croitoru a subliniat necesitatea menținerii libertăților cetățenilor, chiar și în fața amenințărilor precum războiul hibrid, și a propus ca președintele să provină din zona liberală a spectrului politic, având în vedere că puterea executivă și legislativă ar putea fi dominate de social-democrație. Acesta a încurajat cetățenii să reflecteze asupra acestor criterii înainte de a vota.
România are nevoie de un președinte capabil să facă față provocărilor externe și interne. Lucian Croitoru subliniază importanța unui lider care să adopte o abordare liberală în dezvoltarea economică, punând antreprenoriatul în centrul politicilor. El consideră că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană și să se opună extremismelor politice, promovând libertățile individuale. Croitoru îndeamnă cetățenii să reflecteze la aceste criterii în alegerea viitorului președinte, subliniind necesitatea de a menține un echilibru între puteri și de a evita sacrificarea libertăților în fața crizelor.
41% dintre tinerii români consideră că un regim totalitar ar fi benefic pentru țară. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Patrik Szicherle, cercetător la Globsec. Lucian Croitoru, în analiza sa, explică această tendință prin confuzia dintre ordinea spontană a pieței și ordinea proiectată de politicieni. Tinerii, influențați de succesul organizațiilor în care activează, ajung să creadă că societatea ar trebui să fie condusă la fel, cu scopuri și reguli impuse. Această gândire, denumită „gândire organizațională”, îi face să nu conștientizeze că dictaturile care impun o astfel de ordine nu sunt compatibile cu prosperitatea pe termen lung. Croitoru subliniază necesitatea promovării liberalismului clasic pentru a contracara această tendință, având în vedere că egalitatea economică nu poate fi atinsă prin dictatură, ci doar printr-o ordine socială bazată pe libertate și ordine spontană.