TBI Bank a raportat un profit net record de 38 de milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2024, în creștere cu 34% față de aceeași perioadă a anului precedent. Banca a înregistrat o creștere de 26% a activelor totale, ajungând la 1,7 miliarde de euro, iar portofoliul brut de credite a crescut la 1,23 miliarde de euro. Venitul operațional a crescut cu 25%, în principal datorită unei creșteri de 34% a veniturilor nete din dobânzi. TBI Bank a acordat 720.000 de credite, o creștere de 39% comparativ cu anul precedent, iar 70% dintre cererile de împrumut au fost realizate digital. Cheltuielile generale au crescut cu 22%, reflectând investițiile în tehnologie și soluții de inteligență artificială. La finalul lunii septembrie, banca a atins o rată de adecvare a capitalului de 23,7% și o rată de acoperire a lichidității de 602%.
Anul 2024 se anunță dificil pentru agricultură, cu peste 2 milioane de hectare afectate de secetă. Această situație a dus la o criză severă de lichiditate, chiar și pentru afacerile profitabile. Măsurile guvernamentale, precum amânarea ratelor la leasing, nu rezolvă problemele imediate ale fermierilor, ci doar le amână. Seceta a compromis culturile din toamna 2023 și primăvara 2024, iar pierderile sunt estimate la 2 miliarde de euro. Chiar și fermierii care au avut recolte bune se confruntă cu costuri ridicate la îngrășăminte, ceea ce le afectează grav veniturile. Aproximativ 16.000 de producători au solicitat ajutoare pentru pagubele suferite, dar ajutoarele nu sunt suficiente pentru a restabili stabilitatea în sectorul agricol. Fermierii subliniază că lichiditatea este esențială pentru supraviețuire, iar fără aceasta, falimentul devine inevitabil.
Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns vineri la 5,58%, marcând a doua zi consecutivă de creștere, după o perioadă de stagnare la 5,55%. Această valoare este relevantă pentru dobânzile variabile la creditele retail în lei contractate înainte de mai 2019 și pentru creditele curente ale companiilor. De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni a crescut la 5,62%, iar cel la 12 luni a ajuns la 5,66%. Lichiditatea pe piața interbancară a scăzut, atingând o medie zilnică de 27 miliarde lei în octombrie, comparativ cu 50 miliarde lei în primele 9 luni ale anului. Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5% și a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%.
Lipsa lichidității în agricultură devine o problemă majoră pentru fermieri în 2024. Nicolae Apopi, administratorul Popagra SRL, subliniază că lichiditatea este esențială pentru supraviețuirea afacerilor agricole, menționând că, fără ea, chiar și profitul nu poate preveni falimentul. Aceasta situație afectează mulți agricultori, iar ajutoarele de la Guvern și Bruxelles nu sunt suficiente pentru a restabili sistemul agricol. Mircea Chipăilă, un agricultor din Constanța, adaugă că fermierii mici sunt cei mai expuși riscurilor economice, având de suferit din cauza deciziilor financiare greșite.
Lipsa lichidității creează probleme mari în agricultură în contextul secetei severe care a afectat producția agricolă în România. Anul 2024 a fost marcat de pierderi estimate la circa 2 miliarde de euro, iar fermierii se confruntă cu dificultăți financiare severe, chiar și cei cu producții bune. Măsurile Guvernului, precum amânarea ratelor la leasing, nu rezolvă problemele de fond, ci le amână. Aproximativ 16.000 de fermieri au solicitat procese-verbale de calamitate, iar ajutoarele de 1000 lei pe hectar sunt insuficiente. Situația a dus la falimente, cu 123 de companii agricole ajunse în instanță în 2024, iar numărul ar putea crește.
Excedentul de lichiditate al sectorului bancar a scăzut în octombrie cu aproape o treime, ajungând la 26,9 miliarde de lei. Aceasta reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni, comparativ cu 39,2 miliarde de lei în luna precedentă și 61 de miliarde de lei în ianuarie. Băncile au menținut depozitele overnight la BNR, obținând o dobândă de 5,5%. Rata medie a ROBOR la 3 luni a rămas constantă la 5,55%, iar BNR a evitat sterilizarea lichidității, preferând să permită o scădere a dobânzilor din piață. Economiștii ING Bank estimează că surplusul de lichiditate va continua, având în vedere nevoia de finanțare a guvernului și intrările de fonduri europene.
Banca Națională a României va publica cursul valutar pe 7 noiembrie 2024, la ora 13:00. Până atunci, euro a fost cotat miercuri, 6 noiembrie, la 4.9755 lei, înregistrând o ușoară apreciere, iar dolarul a crescut cu 0.0606, ajungând la 4.6275 lei. Lira sterlină a avut o evoluție similară, atingând 5.9683 lei, în timp ce francul elvețian a scăzut la 5.2861 lei. Prețul gramului de aur a crescut la 404.7692 lei. Cursul valutar este transmis zilnic, cu excepția weekend-urilor și sărbătorilor legale.
Lichiditatea Bursei de Valori București a scăzut semnificativ în luna octombrie, evidențiind o stare de expectativă în rândul investitorilor. Rulajul a fost adesea sub media zilnică, iar cele mai tranzacționate acțiuni au avut volume reduse, de doar 1 milion de euro. Brokerii observă o migrarea a capitalului către titluri de stat, considerate cele mai sigure în prezent. Această tendință vine pe fondul anticipării ajustărilor fiscale după alegeri, care ar putea influența negativ cotațiile acțiunilor listate. Radu Cojoc, broker la Goldring, subliniază incertitudinea privind tipul modificărilor fiscale și impactul acestora asupra companiilor.
Pilonul II controlează peste 40% din free floatul bursei din București, ceea ce afectează lichiditatea, care nu reușește să depășească pragul de 10 milioane de euro. În primul an după listarea Hidroelectrica, fondurile de pensii au continuat să investească în acțiuni la BVB, ajungând la sfârșitul lunii august 2024 la un control semnificativ asupra free floatului majorității companiilor importante. De exemplu, MedLife a ajuns să aibă 82% din free float în posesia fondurilor de pensii, conform analizei lui Mihai Căruntu, vicepreședinte AAFBR.
Bursa de Valori București a înregistrat o scădere de 0,2% miercuri, 30 octombrie, într-o ședință cu una dintre cele mai slabe lichidități din 2024. Indicele BET s-a depreciat cu 0,24%, după ce a avut un avans inițial de 0,2%. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de TeraPlast (-1,6%) și Fondul Proprietatea (-1,4%). Valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 23,6 milioane lei, reflectând o lichiditate scăzută. În contrast, indicele S&P 500 din SUA a crescut cu 0,3% datorită unei creșteri de 2,3% a PIB-ului pentru T3/2024, depășind așteptările analiștilor.
