Nominalizarea Norei Iuga la premiul „Poetul European al Libertăţii” evidențiază recunoașterea operei sale. Poeta română a fost inclusă printre cei șase scriitori din lume, iar propunerea a venit din partea poetului polonez Bartosz Radomski. Juriul a apreciat creația sa care atinge note sensibile. La a noua ediție a concursului, câștigătorul va primi 100.000 zloți, iar traducătorul acestuia 20.000 zloți. Lucrările nominalizaților vor fi publicate în seria „Poetul European al Libertății”, iar câștigătorul va fi anunțat în primăvara anului 2026. Opera Norei Iuga a fost deja recunoscută în Polonia, unde romanul său a fost tradus și publicat, iar un film biografic despre viața ei a fost prezentat la festivalul Sopot Literacki.
Expoziția „Țara din care venim” va fi deschisă la Casa Mița Biciclista începând cu 29 noiembrie 2024. Aceasta propune o călătorie emoționantă prin istoria României din ultimele trei decenii și jumătate, cu accent pe anii post-1989. Vizitatorii vor avea ocazia să exploreze 250 de fotografii de arhivă și 10 reconstituiri, toate menite să ofere o introspecție asupra identității și evoluției societății românești. Curatoriată de Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, expoziția include intervenții artistice care reflectă transformările post-comuniste. Aceasta se va desfășura până pe 26 ianuarie 2025, având tururi ghidate programate pentru public.
Expoziția „Țara din care venim. Primii 35 de ani” va avea loc începând cu 29 noiembrie 2024 la La Mița Biciclista. Aceasta își propune să ofere o introspecție asupra anilor post-1989, văzută prin ochii unei generații născute în 1990, explorând tema libertății câștigate în decembrie 1989. Curatoriată de Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, expoziția va include peste 250 de fotografii de arhivă, reconstituiri și instalații audio-video, invitând vizitatorii să reflecteze asupra identității lor și a drumului parcurs de România. Aceasta va fi deschisă până pe 26 ianuarie 2025, cu tururi ghidate disponibile. Biletele pot fi achiziționate online, iar prețurile variază între 20 și 80 lei, în funcție de tipul de acces.
Charlie Hebdo lansează un concurs internațional de caricatură, intitulat „#RireDeDieu” pentru a contesta influența religioasă asupra libertăților individuale. La aproape zece ani după atacul care a dus la moartea a douăsprezece persoane, săptămânalul francez de satiră invită caricaturiștii să își exprime furia împotriva controlului pe care toate religiile îl exercită asupra societății. Concursul se va desfășura până pe 15 decembrie, iar cele mai bune lucrări vor fi publicate în paginile Charlie Hebdo. Redacția reafirmă angajamentul său față de o linie editorială atee, continuând tradiția de a provoca discuții asupra subiectelor sensibile.
Charlie Hebdo a lansat un concurs internațional intitulat „Râzând De Dumnezeu”, adresat caricaturiștilor și ilustratorilor, în care îi provoacă să își exprime furia față de influența religioasă asupra libertăților individuale. Concursul se va încheia pe 15 decembrie și se aliniază liniei editoriale a publicației, care a fost constant atee. Această inițiativă vine după atacul din 2015, soldat cu 12 morți, și în contextul unor recente plângeri din partea unor asociații catolice pentru incitare la ură religioasă. Papa Francisc a avertizat asupra respectării sentimentelor religioase în umorul satiric, subliniind necesitatea de a râde fără a ofensa credința altora.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj video poporului iranian, subliniind că nici el, nici iranienii nu doresc război. Netanyahu a acuzat regimul Khamenei că pune în pericol familiile iranienilor și că risipeste miliarde de dolari în conflicte armate, în loc să investească în bunăstarea cetățenilor. El a afirmat că Iranul devine din ce în ce mai slab, în timp ce Israelul devine mai puternic și a încurajat iranienii să nu renunțe la speranțele de libertate și egalitate. Premierul a subliniat că într-un Iran liber, israelienii și iranienii ar putea construi un viitor comun prosper și pașnic.
Netanyahu a transmis un mesaj video poporului iranian, afirmând că nici ei, nici israelienii nu doresc război. El a subliniat că atacurile iraniene ar costa miliarde și ar afecta economia. Premierul israelian a acuzat regimul de la Teheran că își risipeste resursele în loc să investească în bunăstarea cetățenilor. Netanyahu a încurajat iranienii să nu renunțe la speranțele de libertate și a exprimat convingerea că într-un Iran liber, cele două națiuni pot construi un viitor prosper împreună. Mesajul său a fost o critică la adresa obsesiei regimului iranian de a distruge Israelul în loc să se concentreze pe dezvoltarea propriei țări.
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, avertizează că alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA reprezintă un risc major pentru libertate. Într-un interviu, el compară stilul lui Trump cu cel al dictatorilor precum Putin și Hitler, subliniind că mulți români din America care l-au votat pe Trump tem că imigranții le vor lua locurile de muncă. Ursu, care a fugit din România după moartea tatălui său, consideră că retorica lui Trump creează o atmosferă de frică și ură, similară cu cea din regimurile autoritare. El își exprimă îngrijorarea că, prin promisiunile de „pace”, Trump legitimează acțiunile dictatorilor, iar societatea americană devine din ce în ce mai polarizată. De asemenea, Ursu menționează că, în ciuda percepției că America a sărăcit, statisticile economice arată o rată scăzută a șomajului, iar criza economică nu este o realitate. În concluzie, el subliniază că alegerea lui Trump ar putea avea consecințe devastatoare pentru democrație și libertate, iar românii din SUA ar trebui să reflecteze asupra propriilor alegeri politice.
Cursa tragică a lui Conrad Schumann a început în 1961, când tânărul subofițer a încercat să evadeze din Germania de Est, dorind să treacă „dincolo” de Cortina de Fier. Poza sa, devenită legendară, simboliza dorința de libertate a est-germanilor. Deși a reușit să trăiască în lumea liberă, anii petrecuți până la căderea Zidului Berlinului au fost marcați de frică și depresie. Întors în RDG, a fost considerat trădător de către familia sa, ceea ce l-a condus la o viață de alcoolism și suferință, culminând cu sinuciderea sa în 1998. Povestea sa este doar una dintre numeroasele destine tragice ale est-germanilor care au căutat libertatea.
Germania sărbătorește 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, un eveniment simbolic ce a dus la reunificarea țării și dezintegrarea Uniunii Sovietice. Mii de oameni au participat la festivități în Berlin, unde au fost depuse flori la zidul rămas și a avut loc o expoziție cu peste 5.000 de pancarte, transmițând mesaje de libertate. Cancelarul Olaf Scholz a declarat că această cădere a fost o victorie pentru Europa, în timp ce primarul Berlinului, Kai Wegner, a subliniat că libertatea și democrația nu sunt o chestiune de rutină. Ceremoniile au inclus și referințe la evenimente tragice din istoria Germaniei, cum ar fi pogromul din noiembrie 1938, marcând astfel complexitatea acestei date.
