O mască de față simplă, din cafea, lapte și suc de lămâie, poate revitaliza tenul. Această rețetă, ușor de realizat acasă, promite rezultate vizibile după 30 de zile de utilizare regulată. Ingredientele sunt accesibile și bogate în nutrienți: cafeaua are proprietăți antioxidante, laptele hidratează, iar sucul de lămâie purifică tenul. Prepararea se face prin amestecarea a trei linguri de cafea cu lapte și suc de lămâie, aplicându-se pe față timp de 30 de minute. Utilizarea acestei măști de trei ori pe săptămână poate duce la o piele mai fină și strălucitoare.
Fabricile de lactate din România au importat cu 42% mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023, atingând 33.081 tone. În contrast, cantitatea de lapte colectată de la ferme a crescut modest cu 3,5%, ajungând la 32.246 tone. În luna septembrie, s-a înregistrat o scădere de 9,9% comparativ cu luna precedentă, în special la brânzeturi, în timp ce producția de unt a crescut cu 9,9%. Comparativ cu septembrie 2023, importurile de lapte brut au crescut cu 16,2%. Datele provin de la aproximativ 350 de operatori economici, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Crescătorii de animale din România se confruntă cu dificultăți majore din cauza prețurilor mici la lapte. Iulian Siminic, un fermier din județul Botoșani, a declarat că vinde laptele la un preț de doar 2 lei pe litru, în timp ce în supermarketuri acesta ajunge la 10 lei. Aceasta situație este agravată de importurile masive de lapte, care constituie 60-70% din consumul național, și de creșterea costurilor pentru furaje. Siminic a subliniat că, în ciuda muncii grele, fermierii nu pot supraviețui în aceste condiții, iar numărul vacilor din asociația sa a scăzut drastic de la 12.000 la 8.000. Aceasta reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul zootehnic din România.
Prețul laptelui de vacă în România, în luna octombrie, a fost de 2,33 lei/litru, sub media europeană de 2,51 lei/litru. La poarta fermei, prețul mediu a fost de 46,03 euro/100 kg, comparativ cu 49,58 euro/100 kg la nivelul Uniunii Europene. Cipru și Malta se află în fruntea listei cu cele mai mari prețuri, oferind 3,23 lei/litru, respectiv 3,15 lei/litru. Ionel Chirilă, crescător de vaci din Mureș, a subliniat că prețurile variază semnificativ, iar micii fermieri se confruntă cu prețuri de 1,50-1,60 lei/litru, sperând la o creștere care să acopere costurile de producție.
Fermierul Iulian Siminic din Botoșani se plânge de condițiile inechitabile de pe piața laptelui. Acesta a declarat că vinde laptele cu 2 lei/litru, în timp ce acesta ajunge la 10 lei în supermarketuri. Siminic acuză că importurile masive de lapte afectează grav producătorii locali, iar prețurile mici la lapte îi obligă pe fermieri să suporte pierderi considerabile. În plus, seceta a agravat situația, iar numărul de vaci din asociația sa a scăzut drastic, de la 12.000 la 8.000. Fermierii se simt nedreptățiți, având în vedere că, după o muncă asiduă, câștigurile lor sunt minime, în contrast cu profiturile marilor rețele de retail.
România își consolidează exporturile agricole, cu o atenție specială asupra pieței din China, care a manifestat interes pentru produse lactate, lucernă, piei de bovină și material seminal. Alexandru Bociu a declarat că, pe lângă aceste produse, ANSVSA explorează și alte piețe internaționale, cu planuri de a deschide exporturile în Tunisia și Kuweit pentru animale. De asemenea, se intenționează trimiterea de delegații în Maroc, Arabia Saudită și Iordania pentru a întări relațiile comerciale, în contextul provocărilor generate de pesta micilor rumegătoare (PMR).
Laptele disponibil în magazinele din România este, în proporție de 90%, produs intern. Aceasta este concluzia unei analize bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS), care contrazice miturile populare despre importurile masive de lapte. Deși se discută frecvent despre o dependență de importuri, doar 10% din laptele comercializat provine din afară. În plus, laptele de autoconsum din gospodăriile țărănești contribuie semnificativ la creșterea procentajului laptelui românesc. De asemenea, zootehnia poate fi un sector profitabil în România, chiar dacă numărul bovinelor a scăzut drastic de la 1989. România deține 0,2% din șeptelul mondial și 2% din cel european, situându-se pe locul 10 în UE la producția de lapte, dar cu o productivitate sub media europeană, ceea ce sugerează potențial de creștere în acest sector.
Apa plată și laptele sunt cele mai sănătoase băuturi pentru copii. Consumul de lichide în primii ani de viață influențează gusturile și sănătatea pe termen lung. Studiile arată că sucurile de fructe, chiar și cele 100%, conțin zahăr și lipsesc de fibre, crescând riscurile de obezitate și carii dentare. Până la vârsta de un an, sucurile sunt contraindicate, iar copiii ar trebui să consume apă și lapte pentru o hidratare optimă. Părinții sunt încurajați să ofere apă infuzată cu fructe pentru a face hidratarea mai atractivă.
Laptele este recomandat la primele semne de răceală datorită lactoferinei, o proteină care ajută la sechestrarea fierului din organism, împiedicând astfel microbii să-l folosească. În timpul infecțiilor, sistemul imunitar reduce nivelul de fier pentru a limita hrana agenților patogeni. Lactoferina din lapte devine esențială în această luptă, având o eficiență mare de captare a fierului și făcându-l indisponibil pentru microorganisme. Această proteină nu doar că ajută în timpul infecțiilor, dar și facilitează absorbția fierului din alimentele consumate în stare sănătoasă. Fierul este crucial pentru formarea celulelor roșii din sânge, transportul oxigenului și funcționarea sistemului imunitar, iar în caz de inflamație, utilizarea sa corectă este afectată, ceea ce poate duce la anemie feriprivă de inflamație.
Importurile de lapte brut în România au crescut cu 47,6% în primele opt luni ale anului, ajungând la 96.441 tone, ceea ce reflectă o nevoie crescută a procesatorilor locali, în ciuda unei ușoare creșteri a colectării de lapte de la fermierii români. Cele mai mari importuri au fost realizate de Lidl România, urmat de Hochland și Delaco Distribution. În total, România a cheltuit 90,1 milioane de euro pentru 135.641 tone de lapte și smântână importate, majoritatea provenind din Ungaria, Cehia, Polonia și Germania. Producția de lactate a crescut, dar dependența de importuri rămâne semnificativă, iar jucătorii de pe piață se adaptează la cerințele consumatorilor.
