Grecia a redobândit ratingul investment grade în 2023, facilitând atragerea de investitori străini. În urma acestei îmbunătățiri, statul elen va intensifica emisiunile de obligațiuni, având nevoie de 11 miliarde de euro în 2025, aproape dublu față de anul precedent. Conform ministrului de Finanțe, Kostis Hatzidakis, împrumuturile nete vor ajunge la 8,5 miliarde de euro, iar autoritățile intenționează să ramburseze anticipat datorii de cel puțin cinci miliarde de euro, dovadă a stabilității financiare. Premierul Kyriakos Mitsotakis subliniază disciplina fiscală și încrederea în economia națională, care se va menține pe o traiectorie de creștere superioară mediei din zona euro, conform prognozelor Comisiei Europene.
Grecia intenționează să obțină 11 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2024. Această decizie vine în urma îmbunătățirii ratingului său de către agențiile de evaluare și a stabilizării financiare. După ani de excludere de pe piețele financiare, Grecia a redobândit statutul de "investment grade" în 2023, ceea ce a atras investitori străini. Autoritățile de la Atena planifică împrumuturi nete de 8,5 miliarde de euro în 2025, aproape dublu față de 2024. Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat că se va accelera rambursarea anticipată a unor împrumuturi pe termen lung, demonstrând încrederea în stabilitatea financiară a țării. Economia Greciei a crescut constant, cu prognoze favorabile pentru 2025 și 2026, depășind media zonei euro.
Mii de angajați au participat la o grevă generală de 24 de ore în Grecia, protestând împotriva creșterii costului vieții. Această acțiune a coincis cu depunerea proiectului de buget pentru 2025 în Parlament. Aproximativ 12.000 de protestatari au mărșăluit prin Atena, solicitând drepturi mai bune pentru muncitori. Greva a afectat transportul public, iar sindicatele au criticat guvernul pentru măsurile insuficiente în fața inflației. Deși salariul minim a fost majorat, grecii consideră că aceste creșteri nu acoperă costurile tot mai mari ale energiei și alimentelor. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a recunoscut necesitatea îmbunătățirilor, dar protestele continuă.
O grevă generală națională a angajaților din sectoarele public și privat paralizează Grecia, în contextul în care oamenii cer guvernului să rezolve criza costurilor de trai. Sindicatele solicită „salarii onorabile” pentru a face față scumpirilor produselor esențiale, iar activitățile agențiilor guvernamentale, școlilor, spitalelor și transportului public sunt suspendate. Liderii sindicali acuză guvernul că nu a acționat pentru a stopa inflația, iar salariile rămân sub 900 de euro, în ciuda creșterii costurilor la locuințe și bunuri. Criticile se intensifică, opoziția subliniind că grecii plătesc „prețuri de Marea Britanie cu salarii de Bulgaria”. Deși guvernul a reușit progrese economice, mulți greci simt că aceste realizări nu se reflectă în calitatea vieții lor de zi cu zi, generând un sentiment de neîncredere față de autorități.
Greva generală din Grecia a fost declanșată de sindicatele din sectoarele public și privat, care cer salarii demne. Această acțiune de 24 de ore, care ar putea fi extinsă, afectează instituții guvernamentale, spitale și transportul public. Liderii sindicali acuză guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis de lipsa de măsuri împotriva inflației crescânde, care a dus la o deteriorare a nivelului de trai. Salariul minim, care se află sub 900 de euro, nu acoperă costurile ridicate ale vieții, iar tinerii se confruntă cu dificultăți financiare. Opoziția de stânga subliniază inechitățile economice, iar greva vine într-un moment de contradicție față de progresele economice recente ale țării.
Angajații din Grecia au intrat într-o grevă generală de 24 de ore, paralizând țara; aceasta a dus la oprirea navelor, închiderea școlilor și suspendarea lucrărilor de construcție. Protestul este organizat de sindicate ca reacție la creșterea costului vieții, cu cereri de majorare salarială de 10% și restituirea salariilor tăiate în timpul crizei financiare. Metroul din Atena a fost suspendat, iar spitalele au funcționat doar cu servicii de urgență. Deși guvernul a crescut salariul minim, mulți greci consideră că aceste măsuri sunt insuficiente în fața inflației și a creșterii prețurilor la energie și alimente. În plus, jurnaliștii au participat la grevă, suspendând emisiunile de știri pentru a susține protestul.
Prețurile la energia electrică cresc alarmant în Grecia, cu un preț mediu pe piața angro de 183,01 euro/megawatt-oră. Guvernul grec, condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, se confruntă cu provocări în limitarea transferului acestor costuri către consumatori. Responsabilii din Ministerul Energiei analizează măsuri de sprijin, inclusiv subvenții pentru gospodării și companii, dar se confruntă cu dificultăți în găsirea fondurilor necesare. În plus, se discută despre impunerea unui plafon pentru veniturile producătorilor de energie. Criza energetică afectează și alte țări din sud-estul Europei, iar asociațiile industriale din Grecia, Bulgaria și România solicită intervenția Comisiei Europene pentru a aborda problema prețurilor ridicate.
Creșterea prețurilor la energia electrică în Grecia continuă, iar guvernul caută soluții pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că nu va permite transferarea prețurilor mari de pe piața angro către gospodării și companii. Ministerul Energiei lucrează la măsuri de sprijin, dar se confruntă cu dificultăți în găsirea fondurilor necesare. Se discută despre impunerea unui plafon pentru veniturile producătorilor de energie și despre impozitarea profiturilor, însă aceste măsuri necesită aprobarea Comisiei Europene. De asemenea, asociațiile industriale din Grecia, Bulgaria și România au solicitat măsuri pentru a aborda problema prețurilor ridicate, subliniind că acestea afectează competitivitatea. Prețul mediu pe piața angro din Grecia a crescut semnificativ, atingând 183,01 euro/MWh, cel mai mare nivel din ultimele 94 de săptămâni, iar criza energetică continuă să afecteze regiunea, în special din cauza cererii din Ucraina și a prețurilor gazelor în creștere.
Grecia va rambursa anticipat datorii de cinci miliarde de euro în 2025, conform anunțului premierului Kyriakos Mitsotakis. Datoriile vizate au maturitate între 2033 și 2042. Mitsotakis a subliniat că această acțiune reflectă disciplina fiscală a țării, care, deși are cel mai mare raport datorie/PIB din zona euro, a reușit să revină din criza datoriilor. Rata șomajului este așteptată să scadă de la 10,5% în 2024 la 8,5% în 2028, iar economia Greciei a înregistrat performanțe superioare zonei euro. Aceasta este prima rambursare anticipată a datoriilor pe termen lung, după ce în decembrie 2023 s-au rambursat împrumuturi de 7,9 miliarde de euro. Grecia își propune să reducă raportul datorie/PIB cu 20 de puncte procentuale până în 2028, continuând să reducă taxele și să combată economia subterană pentru a crește veniturile la buget.
Fostul premier grec Antonis Samaras a fost exclus din partidul de guvernământ Noua Democraţie din cauza criticilor sale față de abordarea premierului Kyriakos Mitsotakis în negocierile cu Turcia și a politicilor guvernamentale pe care le-a considerat prea „centriste” sau „woke”. Nemulțumirile au fost accentuate de un interviu în care Samaras a cerut demiterea ministrului de externe, George Gerapetritis, acuzându-l de comportamente necorespunzătoare. Purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că Samaras a exprimat minciuni grave și a anunțat excluderea sa, subliniind că majoritatea guvernamentală își va continua activitatea fără el. Samaras a răspuns acuzând conducerea actuală de aroganță și lipsă de curaj, subliniind că partidul s-a îndepărtat de valorile sale fundamentale.
