Rusia a lansat, de dimineață, mai multe rachete asupra regiunii Dnipro din estul Ucrainei, iar președintele Zelenski a afirmat că ar fi fost folosite rachete balistice intercontinentale. Analiștii americani contestă această afirmație, susținând că distanța de 800 de kilometri dintre locul de lansare și ținte nu corespunde unei rachete intercontinentale. Conform surselor ucrainene, racheta ar fi fost un RS26 Rubezh, care are o rază de acțiune de până la 5.800 de km. De asemenea, Kremlinul a refuzat să comenteze despre utilizarea rachetelor intercontinentale, dar a confirmat doborârea a două rachete Storm Shadow lansate de Ucraina. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunțat escaladarea conflictului generată de livrările de arme occidentale către Ucraina.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a fost sunată în timpul unei conferințe de presă, iar o voce misterioasă i-a cerut să nu facă comentarii despre atacul cu rachete balistice intercontinentale asupra Ucrainei. Înregistrarea apelului a fost surprinsă de microfonul la care vorbea Zaharova, iar aceasta a confirmat primirea instrucțiunilor. Incidentul subliniază tăcerea oficialilor ruși pe acest subiect, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, refuzând anterior să ofere comentarii.
Kremlinul își propune să dezvolte un nou model de relații internaționale, având în centrul său parteneriatul cu Iranul. Această alianță este văzută ca un test crucial pentru Moscova, mai ales în contextul politicii externe a noului președinte american, Donald Trump, care ar putea căuta un dialog cu Rusia. Analistul Nikita Smagin subliniază cooperarea militară și economică dintre cele două state, inclusiv un acord de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, Rusia a facilitat admiterea Iranului în organizații internaționale precum SCO și BRICS, consolidând astfel legăturile economice și politice. În ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, Moscova consideră Iranul un partener ideal, fără constrângeri în relațiile cu Occidentul, și își dorește să continue acest experiment de integrare.
Ion Cristoiu a criticat strategia Partidului Democrat în raport cu Donald Trump, considerând-o o manevră lipsită de scrupule. El a subliniat cum democrații profită de tranziția de putere pentru a crea dificultăți fostului președinte, o abordare pe care o consideră banditească. În contrast, Cristoiu a evidențiat politica externă a lui Trump, axată pe ideea de pace, care ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina. De asemenea, el a observat că Rusia adoptă o atitudine de răbdare, sperând că Trump va schimba direcția politicii externe americane, considerând reacțiile actuale ale Kremlinului ca o reacție la neghiobia administrației de față.
Moscova a respins acuzațiile că ar avea legătură cu tăierea cablurilor de telecomunicații din Marea Baltică, considerându-le absurde. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este ridicol să se continue să se dea vina pe Rusia fără dovezi. El a sugerat că Ucraina ar fi responsabilă pentru incident și a menționat exploziile de anul trecut ale conductei Nord Stream, acuzând Kievul de acte de sabotaj. Compania finlandeză Cinia investighează un cablu de internet rupt, iar oficiali din Germania și Finlanda au subliniat necesitatea de a proteja infrastructura submarină de amenințările hibride. Imagini din satelit au arătat o navă chineză în apropierea incidentului, ceea ce a stârnit și mai multe speculații.
Kremlinul acuză Statele Unite că își propun să prelungească războiul în Ucraina prin furnizarea de mine antipersonal, anunțată recent de Washington. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat acțiunile americane, susținând că acestea contribuie la escaladarea conflictului. În același timp, un oficial american a subliniat că minele sunt echipate cu dispozitive de autodistrugere, având rolul de a întări apărarea ucraineană. Rusia a reacționat dur, promițând un răspuns adecvat la atacurile asupra teritoriului său, intensificând astfel retorica nucleară, după ce Ucraina a folosit rachete americane pentru a lovi ținte rusești.
Vladimir Putin a reiterat disponibilitatea sa pentru negocieri de pace în Ucraina; purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președintele rus este constant pregătit pentru discuții. Deși Putin a confirmat disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, regimul de la Kiev a interzis prin lege astfel de contacte. Kremlinul sugerează că acordurile pregătite pentru negocierile de la Istanbul din martie 2022 ar putea fi baza viitoarelor tratative, care includ statutul neutru al Ucrainei și interzicerea desfășurării armelor străine pe teritoriul său. De asemenea, Putin exclude concesii teritoriale majore și insistă pe renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, conform surselor de la Kremlin.
Vladimir Putin ar fi dispus să discute un armistițiu în Ucraina cu Donald Trump, însă cu condiții stricte. Oficialii de la Kremlin au declarat că Putin exclude orice retragere din teritoriile ocupate și insistă ca Ucraina să abandoneze aspirațiile de aderare la NATO. Raportul detaliază ideile lui Putin pentru negocieri, sugerând că ar putea accepta un armistițiu pe linia de contact, dar dorește controlul majorității regiunilor ocupate și menținerea podului terestru cu Crimeea. De asemenea, invadatorii ar fi dispuși să se retragă din Mikolaiv și Harkov. Totodată, deciziile lui Joe Biden legate de sprijinul militar pentru Ucraina ar putea complica discuțiile.
Kremlinul a anunțat că linia telefonică directă cu Casa Albă, menită să dezamorseze crizele, nu este folosită în prezent. Această declarație vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Rusia și Occident, în special după ce președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că ar putea recurge la un atac nuclear în răspuns la atacuri convenționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat existența unei linii securizate pentru comunicarea între liderii celor două țări, dar a subliniat că aceasta nu este activă. Moscova consideră că utilizarea rachetelor ATACMS de către Ucraina, cu sprijinul SUA, reprezintă o escaladare a conflictului, iar Rusia nu va ezita să răspundă la provocări, inclusiv prin utilizarea armelor nucleare.
Tulsi Gabbard, fosta congresmenă democrată, a fost lăudată de presa rusă după nominalizarea sa pentru director al serviciilor naționale de informații de către Donald Trump. Analiștii subliniază că Gabbard împărtășește viziuni asemănătoare cu cele ale Kremlinului, în special în privința utilizării forței militare americane. Publicații precum Komsomolskaia Pravda afirmă că „CIA și FBI tremură” din cauza sprijinului ei tacit pentru Rusia, iar Rossiya-1 o descrie ca o „tovarășă” în cabinetul lui Trump. Criticii, inclusiv Ruth Ben-Ghiat, avertizează că numirea ei ar putea submina securitatea națională, având în vedere pozițiile sale controversate privind Ucraina și relațiile cu Rusia. Gabbard, care a părăsit Partidul Democrat, a adoptat o viziune mai apropiată de dreapta, fiind atractivă pentru canalele de știri conservatoare. Aceasta a servit în Gărzile Naționale și a fost implicată în politică din tinerete, având o carieră marcată de controverse și schimbări de opinie.
