Josep Borrell susține că mandatul de arestare emis de CPI pentru Benjamin Netanyahu trebuie aplicat. Șeful diplomației europene a declarat că aceasta nu este o decizie politică, ci o hotărâre a unei instanțe internaționale de justiție, care trebuie respectată de toate statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI). Borrell a evidențiat că Netanyahu și alți lideri sunt acuzați de crime împotriva umanității și crime de război, iar decizia CPI limitează deplasările acestora. Aceasta reprezintă un moment semnificativ în contextul conflictului israeliano-palestinian, subliniind responsabilitatea liderilor pentru acțiunile lor în timpul conflictului. Borrell, care își va încheia mandatul luna viitoare, a subliniat importanța respectării deciziilor instanțelor internaționale pentru menținerea ordinii juridice globale.
Uniunea Europeană a cerut aplicarea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că hotărârile CPI, considerate nepolitice, trebuie respectate. Într-o conferință de presă din Iordania, Borrell a subliniat necesitatea ca toate statele membre să se conformeze. De asemenea, ministrul iordanian de Externe, Ayman Al-Safadi, a cerut ca decizia CPI să fie văzută ca un apel la oprirea violenței în Gaza. Reacțiile din Israel au fost vehemente, Netanyahu numind decizia „absurdă” și „antisemită”, iar noul ministru al Apărării, Israel Katz, a acuzat CPI de părtinire.
Uniunea Europeană subliniază necesitatea aplicării mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și șefului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate, emise pe 8 octombrie 2023, vizează crime împotriva umanității și crime de război. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a afirmat că respectarea acestor decizii este imperativă pentru toate statele membre ale CPI, inclusiv cele din Uniunea Europeană. Această situație ar putea restricționa deplasările lui Netanyahu, care ar putea fi arestat în oricare dintre cele 124 de state membre ale CPI. De asemenea, Borrell a adăugat că decizia nu este una politică, ci o obligație legală.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea fi arestat în Uniunea Europeană în urma mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime împotriva umanității. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a cerut tuturor statelor membre să respecte aceste mandate, subliniind că decizia instanței nu este politică, ci o obligație legală. Mandatele vizează, de asemenea, fostul ministru al Apărării Yoav Gallant și liderul militar Hamas, Mohammed Deif, acuzați de crime de război în contextul conflictului israeliano-palestinian. Borrell a afirmat că toate cele 124 de state membre ale CPI trebuie să acționeze conform acestei decizii, care restricționează deplasările lui Netanyahu.
Uniunea Europeană va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat că mandatele de arestare pentru Netanyahu, fostul ministru al apărării Yoav Gallant și liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”. Borrell a subliniat că această decizie nu este politică, ci o hotărâre a unei instanțe internaționale, care trebuie respectată. Mandatele vizează crime împotriva umanității și crime de război comise în perioada recentă. De asemenea, Borrell a menționat că toate statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a respecta decizia CPI, ceea ce ar restricționa deplasările lui Netanyahu în statele semnatare. Deși Israelul susține că Deif a fost ucis, Hamas neagă această informație. Borrell se pregătește să își încheie mandatul în curând, fiind înlocuit de Kaja Kallas.
Propunerea lui Josep Borrell de a suspenda dialogul cu Israelul a fost respinsă de Uniunea Europeană. În cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, nu s-a ajuns la un acord pentru blocarea relațiilor, în contextul războiului din Gaza. Borrell a invocat încălcările drepturilor omului, dar propunerea sa nu a primit susținerea necesară din partea statelor membre. Ministrul cipriot de externe, Constantinos Kombos, a subliniat că nu este momentul potrivit pentru o astfel de discuție, având în vedere diviziunile din UE. Analiștii consideră că Borrell a dorit să-și lase o amprentă înainte de încheierea mandatului său. Viitorul relațiilor va depinde de noua administrație americană, recunoscut de miniștri la finalul întâlnirii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat absența unei reacții din partea liderilor G20 la summitul din Brazilia, referindu-se la revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei, care extinde opțiunile de utilizare a armelor nucleare. Zelenski a subliniat că grupul Celor 20 nu a formulat nicio reacție, exprimându-și regretul față de lipsa unei strategii ferme. De asemenea, Josep Borrell, șeful diplomației europene, a condamnat amenințările nucleare ale Rusiei, numindu-le „iresponsabile” și a reafirmat că Uniunea Europeană respinge ferm utilizarea armelor nucleare, subliniind că soarta Ucrainei este crucială pentru destinul Europei.
Amenințarea nucleară a Rusiei este considerată iresponsabilă de către Josep Borrell, șeful diplomației UE, în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a extins opțiunile nucleare ale țării sale. Declarațiile au fost făcute la finalul unei reuniuni a miniștrilor apărării la Bruxelles, unde Borrell a subliniat că folosirea armelor nucleare este inacceptabilă. De asemenea, el a reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse, avertizând că o victorie a lui Putin ar putea avea consecințe grave pentru Europa. În acest an, țările UE intenționează să aloce aproximativ 326 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, o creștere semnificativă față de anii anteriori.
Josep Borrell a salutat decizia Statelor Unite de a permite Ucrainei să utilizeze rachete tactice pe teritoriul Rusiei. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe a îndemnat statele europene să adopte o abordare similară. Deși Washingtonul nu a confirmat oficial decizia, armata ucraineană a efectuat atacuri cu rachete americane ATACMS asupra regiunii ruse Briansk, confirmate de Ministerul rus al Apărării. Moscova a reacționat vehement, avertizând asupra riscurilor escaladării conflictului militar. Această situație subliniază tensiunile crescânde în regiune și răspunsul comunității internaționale la conflictul din Ucraina.
Uniunea Europeană trebuie să fie mai unită pentru a-și menține influența globală. Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a subliniat că situația geopolitică actuală este complexă și tensionată, iar Statele Unite ar trebui să abordeze riscurile generate de China. Aceasta sugerează o posibilă schimbare a atenției strategice a Washingtonului către zona Asia-Pacific. În cadrul întâlnirii miniștrilor de Externe ai statelor membre ale UE, s-a discutat despre continuarea sprijinului pentru Ucraina în fața invaziei rusești, subliniind importanța coordonării acțiunilor la nivel european.
