Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a exprimat susținere pentru Donald Trump, ceea ce ridică semne de întrebare asupra angajamentului său față de climă. Bezos a lansat în 2020 Bezos Earth Fund, angajându-se să aloce 10 miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice. Deși fondul a oferit 2 miliarde de dolari pentru proiecte ecologice, Amazon a raportat o creștere a emisiilor de carbon de 34% de la prima sa promisiune. Trump, care a subminat reglementările de mediu în timpul mandatului său, ar putea introduce politici care să încetinească tranziția către energia curată. Această situație complicată sugerează că miliardarii ar putea căuta să-și protejeze interesele financiare, chiar dacă asta înseamnă să se alinieze cu un președinte care minimizează riscurile climatice.
Averile celor mai bogați 10 oameni din lume au crescut cu aproape 64 de miliarde de dolari după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale. Elon Musk, liderul clasamentului, a înregistrat o creștere record de 26,5 miliarde de dolari, ajungând la 290 de miliarde de dolari, datorită creșterii acțiunilor Tesla. Jeff Bezos a adăugat 7 miliarde de dolari la averea sa, în timp ce Larry Ellison a câștigat aproape 10 miliarde. Singurul miliardar care a pierdut bani a fost Bernard Arnault, cu o scădere de 3 miliarde de dolari. Această situație subliniază influența alegerilor asupra piețelor financiare și averilor miliardarilor.
Averea celor mai bogați zece oameni din lume a crescut cu 63,5 miliarde de dolari într-o singură zi. Această creștere a avut loc după victoria lui Donald Trump în alegeri, cu Elon Musk în frunte, care a adăugat 26,5 miliarde de dolari la averea sa. Jeff Bezos a câștigat 3,2 miliarde de dolari, iar Larry Ellison și Warren Buffett au beneficiat fiecare de câte 5,4 miliarde de dolari. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere zilnică de la începutul Bloomberg Wealth Index în 2012. De asemenea, miliardarii din domeniul criptomonedelor au înregistrat câștiguri semnificative, Brian Armstrong și Changpeng Zhao având creșteri de 30% și respectiv 12,1 miliarde de dolari. Creșterea acțiunilor americane a fost impulsionată de așteptările legate de reduceri de taxe și reglementări mai puțin stricte sub conducerea lui Trump.
Oligarhia trumpistă se conturează ca o amenințare serioasă pentru democrație și capitalism. Aceasta se dezvoltă printr-o alianță între Donald Trump și liderii din tehnologie, precum Jeff Bezos și Elon Musk, care caută să își protejeze monopolurile și să influențeze guvernul. Într-un posibil al doilea mandat, Trump ar putea extinde corupția și relațiile de favoruri, având în vedere că guvernul devine un consumator major de tehnologie. Oligarhia lui Trump nu se compară cu cea post-sovietică, dar are potențialul de a submina statul de drept și de a concentra puterea în mâinile câtorva miliardari, ceea ce ar putea duce la o erodare a democrației și a capitalismului american, notează *The Atlantic*.
Physical Intelligence a obținut o finanțare de 400 de milioane de dolari de la Jeff Bezos, OpenAI și firme de capital de risc, evaluarea startup-ului ajungând la 2 miliarde de dolari. Compania dezvoltă un software AI, numit π0, care poate fi utilizat pe orice robot, eliminând necesitatea de a crea programe specifice pentru fiecare sarcină. Aceasta se alătură unei tendințe mai largi în care companii mari de tehnologie investesc miliarde în AI, estimându-se că investițiile în domeniu vor atinge 79,2 miliarde de dolari până în 2024. Recent, Physical Intelligence a demonstrat capacitățile software-ului său în activități precum plierea rufelor și ambalarea alimentelor.
Jeff Bezos apără decizia The Washington Post de a nu susține niciun candidat la alegerile prezidențiale din 5 noiembrie. Într-un articol de opinie publicat recent, Bezos afirmă că această alegere a fost corectă și trebuia luată mai devreme. Anunțul a generat un val de demisii în redacție și anulări de abonamente, aproximativ 200.000 de clienți renunțând la serviciile ziarului. Bezos subliniază că decizia nu a fost influențată de întâlnirea dintre CEO-ul Blue Origin și Trump, ci a fost o reacție la scăderea încrederii publicului în mass-media. El consideră că susținerile pentru candidați creează o percepție de subiectivitate și că The Washington Post trebuie să își recâștige credibilitatea.
Jeff Bezos a avertizat despre scăderea dramatică a încrederii în jurnaliști, afirmând că profesia a ajuns mai puțin credibilă decât politicienii. Într-o epocă în care informațiile false proliferază, cititorii se îndepărtează de publicațiile tradiționale, preferând surse mai puțin verificate. Bezos a menționat că ziarele se confruntă cu o provocare majoră, nu doar în ceea ce privește reputația, ci și în menținerea legăturii cu publicul. Această situație reflectă o schimbare profundă în consumul de informații, unde încrederea în mass-media este pe cale de dispariție, iar jurnaliștii devin tot mai mult parte dintr-un peisaj polarizat. Această evoluție îngrijorează, având în vedere impactul asupra coeziunii sociale și a informării corecte a cetățenilor. Florin Iaru, un cunoscut jurnalist și scriitor, subliniază că obiectivitatea și echilibrul sunt esențiale pentru a restabili încrederea în mass-media.
Washington Post nu va susține niciun candidat la alegerile prezidențiale din SUA pentru prima dată în ultimele trei decenii. Jeff Bezos, proprietarul publicației, a decis să revină la tradiția de a nu susține candidați, conform declarațiilor lui Will Lewis, directorul executiv. Deși un articol pentru susținerea Kamalei Harris a fost redactat, acesta nu a fost publicat. Washington Post a avut o istorie de susținere a candidaților încă din 1976, începând cu Jimmy Carter. Această schimbare marchează o evoluție semnificativă în politica editorială a ziarului.
Jeff Bezos se confruntă cu critici din partea jurnaliștilor după ce Washington Post a decis să nu susțină niciun candidat la președinție. Bob Woodward și Carl Bernstein, renumiți pentru dezvăluirile scandalului Watergate, alături de 18 editorialiști ai ziarului, consideră că această alegere este o „greșeală teribilă” în contextul amenințărilor la adresa libertății presei reprezentate de Donald Trump. În plus, redacția pregătise un editorial de susținere pentru Kamala Harris, care nu a fost publicat. Decizia lui Bezos a generat reacții și în alte medii, cum ar fi Los Angeles Times, unde proprietarul Patrick Soon-Shiong a blocat susținerea pentru Harris, determinând demisia unor jurnaliști.
The Washington Post a pierdut 250.000 de abonați într-un timp record, reprezentând 10% din totalul de 2,5 milioane de abonați. Această scădere dramatică a fost cauzată de decizia conducerii de a nu susține niciun candidat la Președinția SUA, anunțată de patronul Jeff Bezos. El a recunoscut că momentul alegerii a fost nefericit, având în vedere apropierea alegerilor, și a justificat decizia ca fiind un efort de a restabili încrederea în mass-media. Bezos a subliniat că susținerea candidaților generează percepții de părtinire și nu influențează alegătorii nehotărâți.
