Iulia Joja subliniază că atât Donald Trump, cât și JD Vance, vicepreședintele ales, nu au o percepție pozitivă asupra Ucrainei. Aceștia o consideră o țară slabă și coruptă, fără relevanță în interesul american, care se îndreaptă către Asia. Joja a menționat că numirile recente în cabinetul lui Trump sunt îngrijorătoare, evidențiind lipsa de seriozitate față de amenințările rusești. Totuși, a subliniat că numiri precum Marco Rubio și Michael Waltz ar putea aduce o viziune mai favorabilă pentru România și Europa. Joja a concluzionat că România trebuie să se pregătească pentru un parteneriat mai dificil cu SUA în următorii patru ani, solicitând investiții și dezvoltare în Europa.
Numirile controversate ale lui Trump în administrația sa provoacă discuții intense în rândul experților și oficialilor. Tulsi Gabbard, propusă pentru funcția de director național al serviciilor de informații, stârnește neliniște datorită lipsei de experiență în domeniu și a pozițiilor sale pro-Rusia. Analista în securitate Iulia Joja subliniază că alegerea sa reflectă o strategie de testare a loialității Partidului Republican, având în vedere că mulți dintre consilierii săi sunt mai puțin experimentați și mai apropiați de viziunea lui Trump. De asemenea, se anticipează o schimbare în politica externă a SUA, cu o concentrare mai mare pe competiția cu marile puteri, în special China, fără a se dori un conflict militar direct. Această abordare ar putea influența relațiile cu aliații și strategia de securitate națională a Statelor Unite.
Victoria lui Trump ar putea determina Europa să investească masiv în apărare, dar expertul Iulia Joja rămâne sceptică. Conform acesteia, Uniunea Europeană (UE) are un buget de apărare derizoriu, sub 10 miliarde de euro, în contrast cu pachetul de ajutor al NATO pentru Ucraina, care ajunge la 40 de miliarde de dolari. Joja subliniază că, deși au existat apeluri pentru creșterea bugetului de apărare, realitatea arată o lipsă de voință politică. În România, bugetul militar este sub 2% din PIB, iar expertul avertizează că țara trebuie să își crească urgent investițiile în apărare. De asemenea, situația politică din Germania, afectată de prăbușirea guvernului, complică și mai mult relațiile cu SUA în contextul victoriei lui Trump. Joja concluzionează că UE se află într-o poziție vulnerabilă, având în vedere dependența economică de SUA și China, iar tensiunile geopolitice ar putea avea costuri mari pentru Uniune.
Posibilitatea unui război între SUA și China este extrem de scăzută, afirmă Iulia Joja, expertă în securitate la Georgetown University. Într-un recent podcast, Joja a subliniat că, indiferent de administrație, o confruntare militară directă cu China, în special în contextul Taiwanului, este improbabilă. Ea a explicat că retorica izolaționistă a lui Trump este incompatibilă cu contracararea Chinei, iar responsabilitatea de a trimite trupe în Asia nu este dorită de nimeni. De asemenea, generalul Ben Hodges a estimat anterior că, în următorii cinci ani, o confruntare militară ar putea fi inevitabilă, dar a subliniat că Beijingul ar fi cel care ar căuta un astfel de conflict. Totodată, interdependența economică dintre cele două puteri complică și mai mult posibilitatea unui război, iar Xi Jinping a menționat că rezolvarea problemei Taiwanului ar trebui să se facă cu prudență. Această situație reflectă complexitatea relațiilor internaționale și provocările actuale în domeniul securității globale.
Planul lui Trump pentru Ucraina propune înghețarea conflictului pe o perioadă de 20 de ani. Acesta include interzicerea Ucrainei de a adera la NATO și stabilirea unei zone demilitarizate. Expertul în securitate Iulia Joja consideră că, deși acest plan ar putea fi acceptat temporar de ambele părți, nu va aduce o pace durabilă. Rusia are nevoie de un armistițiu pentru a-și reface economia, iar Ucraina, fără sprijinul american, se confruntă cu provocări majore. Joja subliniază că, deși Trump ar putea să se prezinte ca un negociator de succes, realitatea este că soluțiile propuse sunt temporare și nu vor opri conflictul pe termen lung. În plus, riscurile de proliferare nucleară rămân o preocupare, în special dacă SUA își modifică politica de securitate în contextul negocierilor cu Rusia.
Polonia investește masiv în apărare, alocând 4% din PIB pentru înzestrare; în contrast, România, deși declară o alocare de 2.5%, nu a atins acest prag în realitate, raportând doar 1.6%. Iulia Joja, expert în studii de securitate, a subliniat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic că revenirea lui Donald Trump la conducerea SUA ar putea impune statelor NATO să crească cheltuielile pentru apărare. În timp ce Polonia se pregătește intens pentru eventuale amenințări din partea Rusiei, România trebuie să își reevalueze capacitățile militare, având în vedere că 60% din bugetul apărării este direcționat către cheltuieli de personal. Joja a evidențiat că, în prezent, România nu dispune de suficiente resurse pentru a se apăra eficient singură, în timp ce Polonia continuă să își dezvolte forțele armate prin achiziții semnificative de echipamente militare.
Sprijinul militar american pentru Ucraina este limitat și incert în contextul alegerilor din SUA, afirmă Iulia Joja, expertă în securitate. În cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic, Joja a discutat despre implicațiile posibile ale revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, subliniind că, indiferent de câștigător, ajutorul pentru Ucraina a fost constant insuficient. Deși administrația Biden a crescut progresiv sprijinul, de la rachetele Javelin la tancurile Abrams și rachetele ATACMS, numărul acestora rămâne mic. Joja a evidențiat că, în trecut, Partidul Republican a fost un susținător activ al securității europene, dar actuala retorică a lui Trump contrazice această tradiție. În concluzie, expertul atrage atenția asupra riscurilor pentru securitatea Europei în cazul unei administrații Trump, care ar putea să nu prioritizeze această problemă.
Iulia Joja va analiza bătălia electorală dintre Donald Trump și Kamala Harris, evidențiind impactul asupra României. În cadrul podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”, expertul în securitate va discuta despre cum rezultatul alegerilor din SUA poate influența relațiile internaționale, în special în contextul războiului din Ucraina. Trump, condamnat penal, și Harris, care a preluat candidatura după retragerea lui Biden, se află într-o competiție strânsă, având teme de campanie distincte. Joja va aborda și subiecte precum contracararea Chinei și problemele din Orientul Mijlociu, precum și efectele unei posibile capitulări a Ucrainei asupra securității europene. Emisiunea va fi difuzată pe platformele de social media ale publicației.
