68 de combatanți pro-Iran au fost eliminați de armata Israelului în urma unui atac desfășurat ieri în Siria. Printre victime se numără 42 de luptători din grupuri siriene susținute de Iran, 26 de combatanți străini, majoritatea din mișcarea irakiană Al-Nujaba, și patru membri ai Hezbollah din Liban. Deși agenția de știri siriană SANA a raportat un bilanț de 36 de morți și 50 de răniți, armata israeliană nu a comentat incidentul, păstrând politica de tăcere în legătură cu operațiunile sale din zonă. SOHR, o organizație de monitorizare a conflictului, rămâne o sursă principală de informații, deși a fost criticată pentru posibile exagerări în raportările sale.
Kremlinul își propune să dezvolte un nou model de relații internaționale, având în centrul său parteneriatul cu Iranul. Această alianță este văzută ca un test crucial pentru Moscova, mai ales în contextul politicii externe a noului președinte american, Donald Trump, care ar putea căuta un dialog cu Rusia. Analistul Nikita Smagin subliniază cooperarea militară și economică dintre cele două state, inclusiv un acord de liber schimb între Iran și Uniunea Economică Eurasiatică. De asemenea, Rusia a facilitat admiterea Iranului în organizații internaționale precum SCO și BRICS, consolidând astfel legăturile economice și politice. În ciuda presiunilor din partea Statelor Unite, Moscova consideră Iranul un partener ideal, fără constrângeri în relațiile cu Occidentul, și își dorește să continue acest experiment de integrare.
Iranul a anunțat măsuri pentru a opri extinderea stocului de uraniu îmbogățit, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Șeful AIEA, Rafael Grossi, a salutat acest angajament, considerându-l un pas în direcția bună. Totuși, Statele Unite, Franța, Regatul Unit și Germania au condamnat lipsa de cooperare a Teheranului, inițiind o rezoluție care ar putea duce la reacții adverse din partea Iranului. Grossi a subliniat necesitatea prudenței, recunoscând că, deși sunt progrese, există încă mult de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre Iran și comunitatea internațională.
Iranul s-a angajat să își mențină stocul de uraniu îmbogățit sub 60%, sub nivelul necesar pentru a produce o bombă nucleară. Această declarație a fost făcută de șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, care a subliniat importanța acestui pas în contextul amenințărilor cu reimpunerea sancțiunilor internaționale. Grossi a negociat acest acord cu oficialii iranieni, inclusiv președintele Masoud Pezeshkian, în timpul unei vizite recente la Teheran. Deși această ofertă a fost percepută ca un semn de bunăvoință, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat că aceasta ar putea fi retrasă dacă Europa va continua să ceară un raport detaliat despre conformitatea Iranului cu acordurile nucleare. Între timp, Israelul și SUA își reafirmă poziția de a nu permite Iranului să dezvolte arme nucleare, accentuând astfel tensiunile geopolitice din regiune.
Președintele Iranului îi cere Papei Francisc să intervină pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. Masud Pezeshkian a solicitat liderilor mondiali, în special guvernelor creștine, să prevină agresiunile regimului israelian, în cadrul unui mesaj adresat Papei, transmis de o delegație iraniană la Vatican. Relațiile diplomatice oficiale între Teheran și Vatican există din 1954, iar liderul suprem al Iranului a apreciat anterior pozițiile Papei privind dialogul interreligios. Recent, Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Gaza ar putea constitui genocid, intensificându-și criticile la adresa acestuia. Pezeshkian a exprimat disponibilitatea Iranului pentru un dialog constructiv cu Vaticanul, subliniind importanța păcii și a justiției globale.
Președintele Iranului, Massoud Pezeshkian, a solicitat Papei Francisc să intervină în conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta a cerut liderilor mondiali, în special guvernelor creștine, să acționeze pentru a opri agresiunile pe care le consideră venite din partea „regimului criminal israelian”. Mesajul a fost transmis printr-o delegație iraniană la un eveniment de dialog religios la Vatican. Pezeshkian a subliniat disponibilitatea Iranului de a colabora cu Vaticanul pentru promovarea păcii. Anterior, Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Fâșia Gaza ar putea constitui un genocid, ceea ce a provocat reacții din partea guvernului israelian, care neagă aceste acuzații, afirmând că operațiunile sunt îndreptate împotriva Hamas și grupărilor susținute de Iran.
Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, i-a solicitat Papei Francisc să își folosească influența pentru a stopa războiul din Orientul Mijlociu. Într-un mesaj transmis de o delegație iraniană la Vatican, Pezeshkian a îndemnat liderii mondiali, în special guvernele creștine, să prevină agresiunile regimului israelian. Relațiile diplomatice dintre Iran și Vatican există din 1954, iar recent Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Fâșia Gaza ar putea constitui genocid. Președintele iranian a subliniat disponibilitatea Teheranului pentru un dialog constructiv cu Vaticanul în scopul promovării păcii și dreptății.
Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a solicitat Papei Francisc să își folosească influența pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. Într-un mesaj adresat liderului Bisericii Catolice, Pezeshkian a cerut guvernelor creștine să prevină agresiunile regimului israelian. Această cerere a fost făcută de o delegație iraniană la un eveniment de dialog religios la Vatican. Relațiile diplomatice între Iran și Sfântul Scaun există din 1954, iar în trecut, lideri iranieni au apreciat pozițiile Papei privind cooperarea între islam și creștinism. Recent, Papa a sugerat că acțiunile Israelului în Gaza ar putea fi considerate genocid, ceea ce a generat reacții din partea autorităților israeliene, care neagă aceste acuzații. Pezeshkian a exprimat dorința Iranului de a se angaja într-un dialog constructiv cu Vaticanul pentru a promova pacea și dreptatea la nivel global.
Iranul a propus limitarea stocului său de uraniu îmbogăţit, dar această ofertă depinde de retragerea rezoluţiei împotriva sa de către statele occidentale. Conform unor rapoarte confidenţiale consultate de Reuters, stocul de uraniu îmbogăţit al Iranului a crescut recent la 182,3 kg, suficient pentru a produce patru arme nucleare. Ministrul iranian de externe a avertizat că intenţiile Franţei, Germaniei şi Marii Britanii de a prezenta o rezoluţie împotriva Teheranului vor complica situaţia. Această dezvoltare survine în contextul reuniunii trimestriale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde se va discuta despre situaţia nucleară a Iranului.
Iranul își extinde programul nuclear, având acum 182,3 kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, conform unui raport secret al AIEA. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 17,6 kilograme față de august și se apropie de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea armelor nucleare. Stocul total de uraniu îmbogățit al Iranului depășește 6.604 kilograme. În contextul tensiunilor cu Israelul și a conflictului din Gaza, Iranul a fost avertizat de marile puteri să ofere răspunsuri credibile privind urme inexplicabile de uraniu. Acordul nuclear din 2015 a fost compromis după retragerea SUA în 2018, iar Iranul continuă să îmbogățească uraniul la niveluri ridicate, provocând îngrijorări internaționale.
