Nicolae Ciucă afirmă că cota unică este vitală pentru economia României, subliniind realizările PNL în atragerea fondurilor europene și încrederea investitorilor străini. El a criticat sever comportamentul premierului Ciolacu în scandalul Nordis, numind situația "absolut descalificantă" pentru PSD, subliniind că românii din diaspora sunt cei mai mari investitori în țară. Ciucă a evidențiat necesitatea de a construi infrastructură și servicii pentru a-i încuraja pe românii din străinătate să revină acasă. De asemenea, a discutat despre situația din Ucraina, subliniind importanța sprijinului pentru suveranitatea acestei țări.
Economia României a înregistrat o creștere de 775% în ultimii 26 de ani, ajungând la un PIB de 320 miliarde euro în 2023. Această evoluție plasează România pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de 37 miliarde euro, iar țara se confrunta cu provocări economice semnificative după căderea comunismului. Investițiile străine au început să curgă începând cu anii 2000, stimulând dezvoltarea economică, deși nu toate au avut succes. Structura PIB-ului s-a schimbat, serviciile reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura și industria au scăzut semnificativ. Creșterea PIB-ului reflectă, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de trai și a oportunităților în România, dar provocarea rămâne alinierea acestei creșteri cu calitatea vieții.
Economia României a crescut cu 775% în ultimii 26 de ani, atingând un PIB de 320 miliarde euro în 2023, plasându-se pe locul doi în regiune, după Polonia. În 1998, PIB-ul era de doar 37 miliarde euro, iar România a pierdut startul economic după căderea comunismului, în timp ce alte țări din regiune au atras investiții străine. Deși s-au înregistrat progrese, România continuă să exporte materie primă și să importe produse finite, ceea ce indică o valoare adăugată mai mică în anumite industrii. În structura PIB-ului, serviciile au câștigat teren, reprezentând acum circa 60% din economie, în timp ce agricultura a scăzut la 4% și industria sub 20%. Creșterea PIB-ului reflectă îmbunătățiri în nivelul de trai și oportunitățile din țară, dar alinierea creșterii economice cu calitatea vieții rămâne o provocare.
România și Bulgaria sunt lideri în domeniul outsourcing-ului în Europa de Sud-Est, reprezentând 43% din furnizorii de servicii din regiune. Conform Raportului 2023 privind industria serviciilor externalizate, România a generat venituri de 7,9 miliarde de euro, iar Bulgaria 5,4 miliarde de euro. Orașe precum Cluj-Napoca și Novi Sad devin alternative viabile pentru outsourcing, în timp ce companiile străine domină sectorul, cu Germania, SUA, Marea Britanie și Țările de Jos ca cei mai mari investitori. Deși sectorul a crescut, forța de muncă a scăzut ușor, iar costurile cu aceasta au crescut cu 15% în ultimii cinci ani, dar se așteaptă o moderare în 2023. Outsourcing-ul rămâne o opțiune atractivă datorită costurilor reduse din România și Bulgaria, în contrast cu piețele mai scumpe precum Germania sau SUA.
Investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut cu 3,69% în 2024, atingând 5,362 miliarde euro. Dintre acestea, participațiile la capital au reprezentat 4,288 miliarde euro, iar creditele intragrup 1,074 miliarde euro. Totuși, numărul societăților cu capital străin înființate a scăzut cu 16,22%, ajungând la 4.392, cu un capital social total de doar 16,902 milioane dolari, o scădere drastică de 85,44% față de 2023. În septembrie 2024, s-au înmatriculat 428 de societăți, iar cele mai multe activități au fost în comerț și servicii profesionale. La finalul lunii septembrie, existau 269.386 de societăți cu participare străină, cu un capital social total de peste 71,526 miliarde dolari.
Nearshoringul transformă Europa de Est într-o nouă Chină prin relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, generată de riscurile geopolitice și de sincopele din lanțurile de aprovizionare. Țările din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia și Cehia, devin atrăgătoare pentru investițiile străine directe (ISD) datorită forței de muncă instruită și a costurilor reduse. Cu toate acestea, aceste economii se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv dependența de capitalul străin și cheltuieli scăzute pentru cercetare și dezvoltare. De asemenea, există riscuri legate de capriciile investitorilor străini și de controlul economic străin, ceea ce poate afecta creșterea și inegalitatea salarială. În plus, migrarea forțată a forței de muncă și competiția cu economiile mai bogate complică și mai mult situația. În concluzie, deși nearshoringul oferă oportunități, este esențial ca țările din ECE să își dezvolte capacitățile interne pentru a nu depinde excesiv de investitorii externi.
Deficitul comercial de 6 miliarde euro la produse alimentare se explică prin absența producției locale semnificative. Nestlé, gigantul elvețian, operează fabrici în majoritatea țărilor europene, dar nu și în România, unde se bazează exclusiv pe importuri. Deși retailerii internaționali au investit peste 20 miliarde euro în România, producția locală de alimente nu a crescut corespunzător, iar investițiile străine directe în sector sunt de aproape cinci ori mai mici. Această situație subliniază că piața românească este mai mult una de consum decât de producție, ceea ce contribuie la deficitul comercial în creștere al produselor alimentare.
România înregistrează un deficit comercial de 6,3 miliarde euro pe produse alimentare, în contextul în care retailerii internaționali au investit peste 20 miliarde euro în țară, iar investițiile străine directe în producția alimentară sunt de aproape cinci ori mai mici. Această discrepanță a dus la o dependență tot mai mare de importuri, în special pentru categorii esențiale precum carne de porc, lactate și fructe. Astfel, România se confruntă cu o piață de consum orientată spre importuri, în loc de una bazată pe producția locală, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la siguranța alimentară a țării.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a avertizat că statul trebuie să-și reducă cheltuielile de funcționare pentru a evita un decont economic de la 1 ianuarie. El a subliniat importanța creării unui cadru fiscal atractiv pentru investitorii străini, în contextul în care cifra de afaceri a companiilor din România a scăzut ușor la 490 de miliarde de euro în 2023, iar profitul brut a ajuns la 51 miliarde de euro. Daraban a menționat că deficitul balanței comerciale a depășit 30 de miliarde de euro, ceea ce subliniază necesitatea adaptării mediului de afaceri la cerințele consumatorului. Conferința Consiliului Concurenței care va avea loc miercuri va aborda aceste provocări economice.
