Marcel Ciolacu, premierul României, a explicat motivele pentru care țara a pierdut teren în ultimii ani, afirmând că instabilitatea politică și lipsa de seriozitate au fost factori determinanți. În opinia sa, mandatul de 10 ani al lui Klaus Iohannis a contribuit la stagnarea României, menționând că țara a împărțit dreptatea necorespunzător. Ciolacu a subliniat că pentru a dezvolta o infrastructură feroviară eficientă, este esențial ca trenurile să nu mai aibă întârzieri, aspect crucial pentru relansarea economiei și securitatea națională. Acesta a promis că viitorul nu va mai fi marcat de divizări politice, ci de priorități economice și reindustrializare.
Europa se află într-o perioadă de instabilitate majoră, fără un lider puternic care să-i facă față lui Trump. Întoarcerea acestuia la președinția Statelor Unite ar putea adânci crizele economice și politice cu care se confruntă continentul. Franța și Germania, cele mai mari economii ale Uniunii Europene, se află într-o situație delicată, cu partide tradiționale care pierd susținere în fața extremelor. Cancelarul german Olaf Scholz a demis un ministru de finanțe, provocând o criză guvernamentală, iar președintele francez Emmanuel Macron se confruntă cu un guvern fragil. În acest context, Europa riscă să rămână vulnerabilă la provocările externe, inclusiv amenințările rusești și presiunea economică din partea Statelor Unite, fără un leadership stabil și vizionar care să asigure unitatea și securitatea necesare.
Alix Didier Fils-Aimé a fost numit prim-ministru al Haiti, promițând să-și folosească toată energia pentru a restabili siguranța în țară. Acesta vine după o perioadă de instabilitate politică și violență, în care bandele de infractori au profitat de haosul existent. Fils-Aimé provine dintr-o familie de investitori și are o experiență antreprenorială solidă, având o diplomă în administrarea afacerilor de la Universitatea Boston. El a fondat mai multe afaceri în Haiti, inclusiv un lanț de curățătorii și un serviciu de internet. Fils-Aimé se angajează să abordeze problemele de securitate care afectează țara, după ce predecesorul său a fost înlăturat după cinci luni de mandat.
Germania continuă să sprijine Ucraina cu ajutoare financiare considerabile, totalizând 37,32 miliarde de euro, în ciuda prăbușirii coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz. Guvernul Federal subliniază că sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate, asigurând că ajutoarele bilaterale sunt garantate, chiar și în contextul instabilității politice. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Christiane Hoffmann, a afirmat că susținerea militară și financiară pentru Ucraina este asigurată, iar Germania își menține rolul de cel mai mare contributor la Fondul de Refinanțare al Facilității Europene pentru Pace, oferind 11,1 miliarde de euro pentru livrări de echipamente militare. Guvernul analizează constant nevoile Ucrainei, în special în domeniul apărării aeriene, pentru a oferi suport suplimentar.
Generațiile următoare ar putea asista la o Africă influențată de comunismul chinez în contextul în care China își bazează dezvoltarea pe resursele africane. Aceasta se confruntă cu o dilemă: intervenția directă pentru a-și proteja investițiile sau respectarea ordinii internaționale promovate de Occident. Instabilitatea politică din Africa de Vest, marcată de numeroase lovituri de stat, complică situația, iar China, deși își proclamă politica de neamestec, își intensifică implicarea în securitate. Proiectele de infrastructură din cadrul Inițiativei Belt and Road sunt vitale pentru economia chineză, dar riscă să transforme Africa într-o victimă a neocolonialismului. În acest context, liderii africani sunt sfătuiți să își diversifice parteneriatele pentru a evita dependența de Beijing și a obține un control mai mare asupra dezvoltării lor economice.
Boiko Borisov și partidul său GERB au câștigat alegerile parlamentare din Bulgaria cu 26,3% din voturi, dar se confruntă cu dificultăți în formarea unui guvern stabil. Coaliția reformistă PP-BD a obținut 14,2%, iar partidul ultranaționalist „Renaștere” 13,3%. Cu o prezență la vot de 38,9% și opt partide în Parlament, Borisov va trebui să negocieze o coaliție complexă pentru a obține majoritatea necesară. Bulgaria se află într-o criză politică aproape continuă din 2020, cu guverne instabile și alegeri repetate, iar viitorul politic rămâne incert.
Coaliția GERB-CDF a câștigat alegerile din Bulgaria, obținând 26,42% din voturi. Potrivit rezultatelor preliminare, 99,03% din procesele verbale au fost numărate, iar nouă partide vor intra în viitoarea Adunare Națională. Pe lângă GERB-CDF, vor mai fi reprezentate PP-DB (14,31%), „Renașterea” (13,41%), „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Noi Începuturi” (11,35%) și altele. Aceasta este a șaptea rundă de alegeri parlamentare din Bulgaria în ultimii patru ani, cauzată de instabilitatea politică ce a început în 2020. Dacă GERB și PP reușesc să formeze o nouă alianță, vor avea împreună peste 40% din voturi.
Alegerile legislative din Bulgaria se desfășoară într-un context de instabilitate politică acută. Fostul premier Boiko Borisov și partidul său GERB sunt considerați favoriți, cu aproximativ 26% din intențiile de vot, în timp ce coaliția reformistă Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democrată se află în scădere, estimată la 14%. Naționaliștii proruși din Vazrajdane câștigă popularitate, având un mesaj controversat împotriva „propagandei” LGBT+. În ciuda așteptărilor scăzute de participare, temerile de fraudă electorală persistă, având în vedere istoricul recent de instabilitate guvernamentală și eșecurile în implementarea reformelor anticorupție. Aceste alegeri ar putea influența semnificativ viitorul politic al țării, cu opțiuni de coaliție variate pentru partidele aflate în competiție.
