Construcțiile au înregistrat o creștere de 2,4% în septembrie 2024, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. Această evoluție pozitivă este în mare parte datorată construcțiilor de infrastructură, cum ar fi podurile și autostrăzile, care au compensat scăderile din sectorul rezidențial și cel al birourilor. Deși volumul total de construcții a scăzut cu 2,6% în primele nouă luni ale anului, construcțiile de infrastructură au crescut cu 8,3%. În contrast, construcțiile rezidențiale au înregistrat o scădere de 24% și lucrările comerciale au scăzut cu 4,4%. De asemenea, cheltuielile din fonduri europene pentru investiții au scăzut semnificativ, de la 32 miliarde lei în 2023 la 26 miliarde lei în 2024, ceea ce reflectă o încetinire a investițiilor în sector.
Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a crescut cu 10,2% în septembrie 2024. Această evoluție a fost susținută de majorarea vânzărilor la motociclete, piese și accesorii (+18,7%), precum și la comerțul cu piese pentru autovehicule (+7,6%). În contrast, activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor au scăzut cu 15,6%. Comparativ cu luna precedentă, comerțul cu autovehicule a crescut cu 15,6%, dar pe un an, volumul total a scăzut cu 1,8%, în principal din cauza scăderilor în întreținerea vehiculelor (-17,2%). Pe serie ajustată, volumul a scăzut cu 1,6% față de septembrie 2023.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 2,6% în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În septembrie, volumul lucrărilor a crescut cu 6,1% faţă de august, cu creşteri notabile la lucrările de întreţinere (+12,8%) şi construcţii noi (+7,0%). Totuşi, lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 9,8%. Comparativ cu septembrie 2023, volumul a crescut cu 2,4%, dar pe obiecte, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 22,5%. În primele nouă luni, lucrările de întreţinere au scăzut cu 8,2%, iar clădirile rezidenţiale cu 23,7%.
Românii vor putea vedea în timp real rezultatele alegerilor prezidențiale! Toni Greblă, președintele AEP, a anunțat că, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Institutul Național de Statistică, a fost dezvoltat un sistem care va permite monitorizarea prezenței la vot și a rezultatelor în timp real, pe județe și localități. În premieră, alegătorii vor putea accesa rezultatele parțiale imediat după numărarea voturilor, iar după ora 21:00, rezultatele finale vor fi afișate instantaneu pe site-urile oficiale. De asemenea, va fi disponibil un site interactiv ce va permite accesarea datelor statistice și vizualizarea grafică a voturilor, facilitând astfel transparența procesului electoral.
În trimestrul III 2024, numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 39.900, cu 5.400 mai mult decât în trimestrul anterior. Rata locurilor vacante a fost estimată la 0,78%, în creștere cu 0,11 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Cele mai multe locuri vacante s-au înregistrat în producția de energie (1,64%) și administrația publică (1,63%). Industria prelucrătoare a avut 8.000 de locuri vacante, reprezentând 20% din total. Comparativ cu anul anterior, numărul locurilor vacante a scăzut ușor, iar cele mai mari creșteri s-au observat în învățământ și sănătate. La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în tranzacții imobiliare și industria extractivă, cu sub 100 locuri vacante.
Numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 39.000 în TIII 2024, cu o rată de 0,78%, în creștere față de trimestrul anterior. Datele INS arată că cele mai mari rate s-au înregistrat în producția de energie (1,64%) și administrația publică (1,63%). Industria prelucrătoare a contribuit cu 8.000 locuri vacante, iar sectorul bugetar a reprezentat 28% din total. Cele mai semnificative creșteri s-au observat în educație (+2.300 locuri vacante) și administrație publică (+1.200 locuri vacante). Comparativ cu anul trecut, sănătatea și asistența socială au avut, de asemenea, creșteri notabile. În contrast, industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 2.500 locuri vacante.
Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în trimestrul trei al anului cu 5.400 de poziții, ajungând la un total de 39.900 locuri. Dintre acestea, 20% sunt în industria prelucrătoare, iar sectorul bugetar reprezintă 28% din total. Astfel, 4.500 de locuri sunt în administrația publică, 3.500 în sănătate și 3.100 în educație. Cele mai puține locuri vacante s-au înregistrat în tranzacții imobiliare și în industria extractivă, fiecare având sub 100 de locuri. Comparativ cu T3 2023, numărul locurilor vacante a scăzut ușor, iar rata acestora a rămas constantă la 0,78%. Cele mai mari rate de locuri vacante se observă în sectorul energiei și administrația publică, în timp ce cele mai mici sunt în tranzacții imobiliare și alte servicii. Creșteri semnificative au fost notate în educație și administrație publică, în timp ce industria prelucrătoare a înregistrat scăderi.
Fabricile de lactate din România au importat cu 42% mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023, atingând 33.081 tone. În contrast, cantitatea de lapte colectată de la ferme a crescut modest cu 3,5%, ajungând la 32.246 tone. În luna septembrie, s-a înregistrat o scădere de 9,9% comparativ cu luna precedentă, în special la brânzeturi, în timp ce producția de unt a crescut cu 9,9%. Comparativ cu septembrie 2023, importurile de lapte brut au crescut cu 16,2%. Datele provin de la aproximativ 350 de operatori economici, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Producția de țiței a scăzut cu 3,8% în primele nouă luni din 2024, conform Institutului Național de Statistică (INS). România a extras 2,024 milioane de tone echivalent petrol, cu 79.300 tep mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. În contrast, importurile au crescut cu 0,5%, atingând 5,733 milioane tep. Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) sugerează o scădere continuă a producției de țiței, estimând o reducere medie anuală de 2,5% până în 2027. Importurile sunt așteptate să crească, ajungând la 7,8 milioane tep în 2027, după o scădere în 2024.
În fiecare zi, mai mult de 600 de români ajung la vârsta de pensionare; conform datelor INS, vârsta medie de pensionare a fost de 59,5 ani în 2022. Femeile se pensionează anticipat mai frecvent decât bărbații, iar 20.600 de pensionari au continuat să lucreze în primele 6 luni de la pensionare, cu 25.000 reangajați part-time. Motivele principale pentru reangajare sunt nevoia de venit suplimentar (54,3%) și dorința de a se simți util (23,7%). De asemenea, pensionarii cu studii superioare revin pe piața muncii într-o proporție mai mare, iar bărbații se pensionează mai devreme decât femeile. Datele sugerează că, în ciuda provocărilor financiare, România se află într-o poziție decentă în Europa în ceea ce privește rata sărăciei în rândul pensionarilor.
