Binance oferă soluții eficiente pentru a combate inflația prin generarea de venit pasiv. Utilizatorii pot investi în stablecoins, care mențin o paritate cu monedele fiat, minimizând volatilitatea. Prin platforma Binance, utilizatorii pot achiziționa stablecoins precum EURI sau USDC și pot beneficia de dobânzi fără a-și bloca fondurile. Funcția „Simple Earn” permite câștiguri zilnice, iar opțiunile de staking oferă randamente mai mari pentru cei care aleg să-și blocheze activele. Este esențial ca investitorii să fie precauți și să utilizeze canale oficiale pentru a evita fraudele.
Banca Centrală Europeană (BCE) a tras un semnal de alarmă cu privire la fragilitatea creșterii economice în zona euro, evidențiind că inflația ridicată nu este singura amenințare. Ultimele date indică o creștere economică de 0,4% în al treilea trimestru, dar BCE subliniază că riscurile comerciale globale și volatilitățile piețelor financiare pot afecta negativ economia. De asemenea, costurile mari ale îndatorării afectează profiturile companiilor, iar tensiunile comerciale, inclusiv posibilele tarife impuse de SUA, amplifică incertitudinile economice. Vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, a menționat că președinția lui Donald Trump va aduce mai multe incertitudini în perspectiva europeană.
Bursele europene au închis din nou în scădere, continuând trendul negativ cauzat de temerile investitorilor legate de riscurile geopolitice. Indicele pan-european Stoxx 600 a scăzut cu 0,01%, în timp ce în Regatul Unit, indicele FTSE 100 a scăzut cu 0,17%, pe fondul unei inflații neașteptat de mari de 2,3% în octombrie. De asemenea, piețele globale au suferit pierderi din cauza escaladării tensiunilor între Rusia și Occident, iar SUA și-au închis ambasada din Kiev, avertizând asupra unui posibil atac aerian. În contrast, acțiunile Sage Group au crescut cu 18%, datorită unei creșteri de 21% a profitului operațional anual, depășind așteptările pieței.
Inflația din Marea Britanie a crescut la 2,1% în octombrie, depășind prognozele economiștilor și ținta Băncii Angliei. Această creștere semnificativă, comparativ cu 1,7% în septembrie, este influențată de majorarea plafonului de prețuri pentru energie. Rata inflației de bază a urcat ușor la 3,3%. În acest context, șansele unei reduceri a ratei dobânzii în decembrie s-au diminuat, probabilitatea scăzând la 14%. Criticile la adresa guvernului laburist și măsurile fiscale anunțate, inclusiv creșterile de taxe, complică și mai mult situația economică. De asemenea, planurile de tarife comerciale ale SUA ar putea afecta economia britanică în 2025.
Economia Uniunii Europene revine la o creștere modestă, însă rămâne departe de o redresare completă. Conform raportului Comisiei Europene, PIB-ul UE este estimat să crească cu 0,9% în 2024, cu o inflație care va scădea semnificativ, de la 5,4% în 2023 la 2,4% în 2024. Gospodăriile economisesc mai mult din cauza costului ridicat al vieții și a incertitudinilor economice, iar investițiile sunt în declin. În același timp, alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA ar putea influența inflația globală și creșterea economică în UE, cu un impact negativ asupra României, prin majorarea taxelor vamale și creșterea prețurilor materiilor prime. Analiștii prevăd că aceste schimbări vor necesita o regândire a politicilor economice în UE pentru a menține competitivitatea.
Românii, în special cei vârstnici, pierd bani economisind în cash, deoarece inflația afectează puterea de cumpărare. Majoritatea gospodăriilor din România, 57%, preferă să păstreze banii acasă, în loc să-i depună în bănci, de teama comisioanelor și a cozilor. Suma medie economisită lunar a crescut la 1.536 lei, dar mulți nu știu să investească corect. De asemenea, există o confuzie între fondul de economii și cel de urgență, care ar trebui să fie echivalentul a șase salarii. Sondajul realizat de IRES arată că bărbații economisesc mai mult decât femeile, iar tinerii preferă metodele moderne de economisire.
Rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor pe final de an, conform noilor evaluări ale BNR, care arată o perspectivă înrăutățită pe termen scurt. În ultimele luni ale anului, rata inflației va ajunge la 4,9%, iar în prima jumătate a anului 2025 se preconizează fluctuații semnificative. De asemenea, evoluția exportului net se va dovedi mai slabă decât estimările anterioare, contribuind negativ la PIB. În cadrul ședinței din 8 noiembrie, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, în timp ce rata inflației CORE2 ajustat a scăzut ușor, dar rămâne sub presiune din cauza creșterii prețurilor alimentelor procesate. În concluzie, inflația va continua să rămână deasupra intervalului țintit până în 2026.
Inflația din Marea Britanie a crescut la 2,3% în octombrie, depășind așteptările experților de 2,2%. Această majorare este influențată în principal de creșterea cu 9,5% a prețurilor energiei. Oficiul Național de Statistică (ONS) a raportat că, deși scumpirea gazului și electricității a fost semnificativă, aceasta a fost parțial compensată de scăderea prețului petrolului, care a redus costurile de transport. De asemenea, prețurile biletelor la teatru și concerte au scăzut, limitând astfel impactul inflației. În septembrie, inflația a fost de 1,7%, sub ținta Băncii Angliei, iar acum se preconizează că dobânda de referință va rămâne neschimbată până anul viitor. De la începutul lui 2021, prețurile de consum din Regatul Unit au crescut cu 22,8%, comparativ cu alte țări europene și SUA.
BNR a anunțat o revizuire a prognozelor inflației, semnalând o perspectivă înrăutățită pe termen scurt. Rata anuală a inflației este estimată să crească la 4,9% la sfârșitul anului curent, cu fluctuații semnificative în semestrul I 2025. Factorii care contribuie la această creștere includ modificările legislative din domeniul energiei și seceta severă. De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, subliniind importanța stabilității prețurilor și a utilizării eficiente a fondurilor europene. Membrii Consiliului au evidențiat riscurile generate de conflictele geopolitice și incertitudinile economice globale, care ar putea afecta inflația și creșterea economică.
Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că sporirea fricțiunilor comerciale poate aduce riscuri suplimentare economiei zonei euro, amplificând vulnerabilitățile sistemului financiar. Raportul de stabilitate financiară al BCE subliniază că temerile legate de inflația ridicată și creșterea economică sub așteptări contribuie la un climat economic sumbru. Tensiunile comerciale globale și protecționismul politicii comerciale din SUA ar putea determina pierderi semnificative, afectând încrederea gospodăriilor și firmelor. O escaladare a conflictelor geopolitice, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu și Ucraina, ar putea afecta grav creșterea economică a zonei euro, crescând prețurile la energie și importuri, și influențând inflația, conform BCE.
