Liderii G20 se reunesc în Brazilia pentru a discuta un impozit global pe cei mai bogați 3.300 de oameni din lume, estimându-se că ar putea genera până la 250 de miliarde de dolari. Această inițiativă se confruntă cu obiecții din partea unor țări, în special din partea Argentinei, unde noul președinte Javier Milei se opune. Ministrul brazilian al Mediului, Marina Silva, a subliniat dificultățile întâmpinate în formularea unei declarații comune. La o întâlnire anterioară, miniștrii de Finanțe ai G20 au recunoscut impactul inegalităților asupra creșterii economice, angajându-se să colaboreze pentru a impozita corect persoanele cu averi extrem de mari. Propunerea de impozitare a fost inspirată de economistul Gabriel Zucman, care sugerează o taxă de 2% pe averile ultra-bogate. Oxfam a subliniat că cei mai bogați 1% din țările G20 dețin acum 31% din bogăția totală, o creștere semnificativă față de acum două decenii.
Bernie Sanders a criticat campania Kamalei Harris, afirmând că Partidul Democrat a abandonat clasa muncitoare, ceea ce a dus la înfrângerea acesteia în fața lui Donald Trump. Sanders a subliniat că poporul american este furios și dorește schimbare, acuzând liderii democrați că apără status quo-ul. Senatorul a evidențiat inegalitatea crescândă din societate, menționând că 60% dintre americani trăiesc de la un salariu la altul. În plus, a exprimat îngrijorări legate de sprijinul administrației Biden pentru Israel, care a contribuit la o criză umanitară în Gaza. Sanders a concluzionat că interesele financiare care controlează Partidul Democrat nu învață lecțiile necesare din aceste eșecuri.
Alegerile din 5 noiembrie din SUA reprezintă o oportunitate pentru influența unor oameni foarte bogați asupra unui candidat iliberal. Istoricul Harold James compară situația actuală cu Germania interbelică, subliniind că ascensiunea lui Hitler a fost facilitată de sprijinul instituțiilor tradiționale, inclusiv al comunității de afaceri. Această miopie a afacerilor este similară cu atitudinea de astăzi, unde crizele financiare generează inegalitate și un vot populist. Recent, patru universitari europeni au evidențiat că vremurile actuale sunt caracterizate de inegalitate economică extremă și o tendință de vot autoritarist, semnalând o criză a democrației. Astfel, alegerile din SUA ar putea deschide calea către pericole neprevăzute, având în vedere contextul istoric și economic.
Ponderea clasei de mijloc din România a crescut la 61% în 2023, de la 51% în 2007, ceea ce reprezintă cea mai semnificativă extindere din regiune. Această creștere se datorează reducerii ponderii claselor cu venituri mari și mici, cu 6 puncte procentuale pentru fiecare. Deși România a înregistrat progrese, dimensiunea clasei de mijloc rămâne a doua cea mai scăzută din regiune, după Bulgaria. Venitul disponibil mediu anual a crescut semnificativ, România atingând 31% din media UE în 2023, comparativ cu 13% în 2007. Analiza realizată de Alpha Bank subliniază o reducere a inegalității veniturilor în România și Polonia, cu o creștere a venitului disponibil median mai rapidă decât cea a venitului mediu.
Numărul persoanelor sărace în România a fost de 3,97 milioane în 2023, în scădere față de anul anterior, dar inegalitățile regionale persistă. Rata sărăciei este de 15 ori mai mare în regiunea Moldovei decât în București-Ilfov. Cele mai afectate regiuni sunt Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, cu rate de sărăcie de peste 31%. Banca Mondială subliniază că strategiile anterioare de reducere a sărăciei sunt nesustenabile, iar fără transferuri sociale, aproape 47% din populație ar fi sub pragul sărăciei. Sărăcia rămâne concentrată în zonele rurale, unde trăiesc 70% din persoanele sărace din țară.
