Guvernul României a aprobat trei strategii importante pentru industrie și energie, în contextul creșterii costurilor energetice. Aceste documente, care au fost elaborate în colaborare cu marii actori din industrie, vizează tranziția către o economie verde și reducerea emisiilor de carbon. Strategia energetică preconizează o pondere de 44% a surselor regenerabile în consumul final brut de energie până în 2035, în timp ce strategia industrială subliniază necesitatea unor scheme de compensare financiară pentru consumatorii industriali. Asociația Marilor Consumatori de Energie din România avertizează că fără măsuri adecvate, industria românească riscă să devină necompetitivă pe piața internațională. De asemenea, se propune înființarea unui Serviciu Geologic Național pentru gestionarea resurselor minerale neenergetice, în contextul unei economii în tranziție și a nevoii de investiții în tehnologii nepoluante.
Cifra de afaceri în industrie a crescut cu 4,9% în primele 9 luni ale anului 2024. Conform Institutului Național de Statistică, evoluția a fost influențată pozitiv de industria prelucrătoare, care a înregistrat o creștere de 5,6%, în timp ce industria extractivă a avut o scădere de 10%. În luna septembrie, cifra de afaceri a crescut cu 14,4% față de luna anterioară, datorită unei creșteri de 15,1% în industria prelucrătoare. Pe marile grupe industriale, sectorul bunurilor de capital a crescut cu 35,7%, iar industria energetică a scăzut cu 0,3%. Comparativ cu septembrie 2023, cifra de afaceri a crescut cu 6%, cu o avans în industria prelucrătoare de 6,2%.
Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 4,9% în primele nouă luni ale anului, fiind influențată de creșterile din industria prelucrătoare (+5,6%) și scăderea din industria extractivă (-10%). Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor de capital (+9,9%), bunurilor de folosință îndelungată (+5,5%), bunurilor de uz curent (+3,9%) și bunurilor intermediare (+2%). În luna septembrie, cifra de afaceri a crescut cu 14,4% față de luna precedentă, datorită unei creșteri de 15,1% în industria prelucrătoare, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 2,7%. Comparativ cu septembrie 2023, cifra de afaceri a crescut cu 6%, cu contribuții semnificative din partea industriei prelucrătoare (+6,2%) și extractive (+2,1%).
Accizele la băuturile spirtoase vor crește semnificativ în urma unei măsuri propuse de Ministerul Finanțelor. Aceasta prevede un nou calendar de majorare a accizelor, similar cu cel implementat pentru bere, care va ține cont de inflație. Asociația Spirits România a avertizat că, sub actualul sistem de calcul, acciza ar putea crește cu până la 50% începând cu 1 ianuarie. Această majorare ar putea avea efecte devastatoare asupra consumatorilor și industriei, favorizând înflorirea pieței negre și consumul de băuturi contrafăcute. Guvernul a aprobat deja o ordonanță pentru majorarea accizei la bere cu 4,3% în 2024 și cu 5% în 2026, iar acum se analizează aplicarea unei măsuri similare pentru băuturile spirtoase.
Ministerul Finanțelor va stabili un calendar pentru majorarea accizelor la băuturile spirtoase în locul actualului sistem bazat pe inflație, conform surselor. Această schimbare a fost solicitată de companiile din domeniu, care doresc un mecanism similar cu cel introdus recent pentru bere. În octombrie, Guvernul a aprobat o ordonanță prin care acciza la bere va crește cu 4,3% în 2025 și cu 5% în 2026. Asociația Spirits România a avertizat că, în cazul păstrării sistemului actual, acciza ar putea crește cu până la 50% din ianuarie, având efecte negative asupra consumatorilor și industriei, inclusiv încurajarea consumului de băuturi contrafăcute.
Tehnologiile emergente, precum Inteligența Artificială (AI) și Internetul Lucrurilor (IoT), oferă soluții inovatoare pentru a combate schimbările climatice. În fața amenințărilor globale, aceste tehnologii transformă agricultura, IT-ul și industria, optimizând utilizarea resurselor și reducând emisiile de carbon. De exemplu, în județul Vaslui, Alin Luculeasa a aplicat agricultura de precizie, reducând consumul de pesticide cu până la 80% prin utilizarea senzorilor IoT și algoritmilor AI. În sectorul IT, ING Hubs România a migrat la MSSQL 2019, reducând consumul de energie al serverelor cu 42%. În industrie, KFactory ajută companiile să monitorizeze și să optimizeze consumul de energie, crescând productivitatea și diminuând emisiile de CO₂. Aceste soluții devin esențiale în contextul accelerării schimbărilor climatice, făcând sustenabilitatea nu doar o opțiune, ci o necesitate urgentă.
Peste 17.000 de companii din Bulgaria plănuiesc disponibilizări în următorul an, ceea ce reprezintă o creștere de 37% față de anul anterior, conform unui studiu al Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cele mai afectate domenii sunt comerțul, transportul și HoReCa. În Polonia, situația se agravează, cu Intel anunțând reduceri de personal, iar PKP Cargo și industria siderurgică raportând pierderi semnificative de locuri de muncă. De asemenea, problemele economice din Germania influențează negativ industria manufacturieră din Cehia și Ungaria, unde temerile privind disponibilizările cresc. Această tendință sugerează o interconectare economică strânsă în regiune, cu efecte directe asupra pieței muncii.
Peste o sută de companii din industria germană sunt afectate de o grevă convocată de sindicatul IG Metall. Aceste greve de avertisment, ce au început la miezul nopții, vizează fabricile din metalurgie și automobile, inclusiv Volkswagen, BMW și Porsche. Sindicatul cere o majorare salarială de 7% și o primă de 170 de euro pentru noii angajați, în timp ce angajatorii propun creșteri modeste, invocând scăderea producției. Greva survine în contextul unor planuri de închidere a fabricilor Volkswagen și concedieri masive, ceea ce subliniază tensiunile din sectorul industrial german.
Forma finală a planului fiscal pe 7 ani al României include ajutoare de stat de peste 2 miliarde de euro pentru industrie. Guvernul intenționează să sprijine investițiile strategice printr-o serie de măsuri, inclusiv scutiri de taxe și facilități pentru investitori. Printre sectoarele vizate se numără industria alimentară, chimică și metalurgică, iar condițiile de acordare a ajutoarelor impun investiții de minimum 150 milioane euro și crearea a 250 de locuri de muncă. De asemenea, se propun scheme pentru tranziția verde și valorificarea resurselor minerale. Planul vizează reducerea deficitului bugetar la 2,4% din PIB până în 2031, cu sprijinul producției offshore de gaze naturale din Marea Neagră.