Un minor din Rusia a fost condamnat la șase ani de închisoare într-o colonie educativă pentru sabotaj feroviar, după ce a fost implicat într-un incident în care a fost distrus un panou de legătură feroviar. Incidentul a avut loc pe 25 februarie 2024, în regiunea Briansk, unde un adult, care ar fi sprijinit forțele ucrainene, a propus implicarea minorului în acțiuni de sabotaj. Această condamnare face parte dintr-o serie de măsuri dure luate de autoritățile ruse împotriva celor care contestă conflictul din Ucraina, cu mii de sancțiuni și arestări raportate de la începutul ofensivei ruse în 2022. Procesele pentru aceste fapte au loc adesea în secret, fără a oferi multe detalii publicului.
Un bărbat din Sebeș a fost condamnat la închisoare cu executare pentru abandon de familie. Acesta a refuzat timp de doi ani să plătească pensia alimentară pentru cei doi copii pe care îi are. Judecătorii au stabilit că avea de plătit 9 lei pe zi pentru fiecare copil, totalizând 18 lei zilnic. De-a lungul a 25 de luni, bărbatul a acumulat o restanță de 12.216,62 lei. Deși a fost citat de mai multe ori, el nu a răspuns la citații, fiind de mai mulți ani în Cipru. Pe 14 noiembrie 2024, a fost condamnat la 6 luni de închisoare, dar decizia nu este definitivă și poate fi contestată în apel.
Un polițist din Hîncești a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție după ce a solicitat 750 de euro de la o persoană cercetată pentru conducerea unui automobil în stare de ebrietate și fără permis, promițând că nu-i va aplica amendă. Acesta a fost reținut în momentul primirii banilor și, în timpul procesului, a refuzat să se prezinte la ședințele de judecată, fiind ulterior anunțat în căutare. Pe lângă închisoare, a fost sancționat cu 200.000 de lei și i s-a interzis ocuparea unor funcții publice timp de cinci ani. Condamnatul se află sub măsura arestului și este căutat de autorități, iar suma obținută a fost confiscată de stat.
Românca de 46 de ani a fost condamnată la un an și două luni de închisoare pentru furtul de la trei pensionari din Austria. Aceasta câștiga încrederea victimelor, pătrundea în locuințele lor și le fura banii și bijuteriile. Deși avea cinci condamnări anterioare pentru furt în Germania, Elveția și Austria, a beneficiat până acum de pedepse cu suspendare. Avocatul apărării a solicitat o sentință mai blândă, argumentând că femeia nu a păstrat banii, ci i-a trimis în România, sugerând o înțelegere a condițiilor dificile de viață din țara sa. De asemenea, instanța a dispus ca aceasta să restituie suma furată în termen de două săptămâni.
Un bărbat din Oradea a fost condamnat la închisoare după ce a refuzat să presteze muncă în folosul comunității; Flaviu Ionuț Abrudan, în vârstă de 35 de ani, a fost inițial condamnat cu suspendare pentru refuzul de a se supune prelevării de probe biologice, dar a fost obligat să efectueze 60 de zile de muncă în folosul comunității. După ce a aflat că va lucra la Cimitirul Municipal, a evitat să se prezinte la muncă, invocând diverse motive. Judecătorii au revocat suspendarea pedepsei după ce au constatat că nu a lucrat legal în această perioadă. Pe 19 septembrie, Abrudan a fost încarcerat pentru a-și ispăși pedeapsa de un an.
Un bărbat de 35 de ani din Bihor a fost condamnat la închisoare pentru refuzul de a se supune recoltării probelor de sânge. Acesta a fost prins de polițiști și dus la penitenciarul din Oradea, unde va executa pedeapsa. Refuzul de a face analizele pentru stabilirea alcoolemiei este considerat infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani. Judecătoria Reșița a decis o condamnare cu executare, spre deosebire de alte cazuri similare, unde s-au aplicat pedepse cu suspendare. Bărbatul a fost încarcerat, iar sentința a rămas definitivă.
Un șofer de 35 de ani din Bihor a fost condamnat la un an de închisoare cu executare pentru refuzul de a se supune prelevării probelor biologice destinate stabilirii alcoolemiei. Bărbatul, din Oradea, a fost depistat de polițiști și dus la penitenciarul din Oradea pentru a-și ispăși pedeapsa. Refuzul de a se supune acestor analize este considerat infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Reșița și a rămas definitivă, bărbatul fiind încarcerat la data de 12 noiembrie, conform comunicatului Poliției județene Bihor.
Trei bărbați irakieni au primit despăgubiri de 42 de milioane de dolari pentru tortura suferită în închisoarea Abu Ghraib. Un juriu federal din Virginia a găsit CACI Premier Technology responsabilă pentru abuzurile comise în 2003-2004. Fiecare dintre cei trei reclamanți a primit câte 3 milioane de dolari daune compensatorii și câte 11 milioane de dolari daune punitive. Avocații CACI au susținut că firma nu este responsabilă, dar verdictul a fost considerat un semn de justiție de către reclamanți și avocați, subliniind importanța responsabilității contractorilor în conflicte armate. Procesul a durat 15 ani, fiind inițiat în 2008.
Elena Udrea ar putea fi eliberată din închisoare astăzi, în funcție de decizia magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind cererea de revizuire a condamnării sale. Fosta ministru a fost condamnată la șase ani de închisoare în dosarul Gala Bute și a fost extrădată din Bulgaria în 2022. Dacă cererea va fi admisă, dosarul va fi trimis spre rejudecare, iar Udrea ar putea petrece sărbătorile de iarnă acasă. În trecut, aceasta a mai făcut cereri de eliberare, însă au fost respinse. Prejudiciul în cazul său se ridică la trei milioane de euro, sumă care nu a fost recuperată de stat.
ANAF introduce o nouă măsură care poate duce la închisoare până la 6 ani pentru neprezentarea documentelor. Noua procedură, denumită „somație”, va înlocui invitațiile anterioare și va avea consecințe juridice severe pentru contribuabilii care nu răspund solicitărilor fiscale. Conform reglementărilor, refuzul de a prezenta documentele solicitate va fi considerat obstrucționarea unei anchete fiscale, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 la 6 ani. ANAF justifică această măsură prin dificultățile întâmpinate în obținerea cooperării contribuabililor, iar scopul este de a asigura respectarea legislației fiscale. Această schimbare ar putea afecta în special micile afaceri și persoanele fizice, care se confruntă deja cu presiuni fiscale și administrative.
