Schimbările climatice cauzate de activitățile umane au crescut frecvența fenomenelor meteorologice extreme, considerate anterior rare. O analiză bazată pe sute de cercetări, realizată de Carbon Brief, arată că peste 500 de valuri de căldură, inundații și incendii de vegetație s-au intensificat semnificativ din cauza încălzirii globale. Dr. Joyce Kimutai de la Imperial College London subliniază gravitatea impactului acestor schimbări, evidențiind că orașele și infrastructura nu sunt pregătite pentru efectele creșterii temperaturii cu peste 1,5 grade Celsius. Studiile sugerează o creștere anuală de aproximativ 100.000 de decese din cauza caniculei între 1991 și 2018, demonstrând astfel efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra sănătății umane.
Marea Barieră de Corali a înregistrat o mortalitate record a coralilor, cu până la 72% din populație afectată din cauza încălzirii excesive a apei și a cicloanelor recente. Studiul realizat de Institutul Australian de Ştiinţe Marine a evidențiat că, în nordul recifului, o treime din coralii duri au murit, marcând cel mai mare declin anual din ultimele 39 de ani. Fenomenul de albire, cauzat de temperaturile ridicate ale apei, duce la expulzarea algelor simbiotice, esențiale pentru sănătatea coralilor. Richard Leck de la WWF-Australia a subliniat că, deși Marea Barieră poate să-și revină, este supusă unor limite critice de reziliență, iar temerile privind mortalitatea coralilor se extind la întreaga zonă.
Jane Goodall, expertă în primate, a declarat că ne aflăm în mijlocul celei de-a șasea mari extincții. Aceasta a subliniat că timpul pentru a lua măsuri împotriva schimbărilor climatice se scurge rapid. În cadrul campaniei sale din Uganda, Goodall se concentrează pe protejarea habitatului cimpanzeilor, avertizând că distrugerea pădurilor și criza climatică sunt interconectate. Ea a observat schimbări semnificative în mediu în ultimele decenii, care afectează nu doar primatele, ci și ecosistemele. Goodall a cerut reglementări mai stricte pentru protecția mediului și a subliniat importanța acțiunilor imediate pentru a asigura un viitor sustenabil. Summitul COP29 se va desfășura în curând la Baku, având ca temă acțiunea împotriva încălzirii globale.
Craterele misterioase apărute în Siberia au fost explicate de cercetători printr-un proces de osmoză care duce la eliberarea gazului metan. De la prima observație în 2014, când a fost descoperită o gaură de 30 de metri în Peninsula Yamal, au fost identificate și alte cratere. Inginerul chimist Ana Morgado de la Universitatea din Cambridge subliniază că aceste explozii sunt influențate de încălzirea globală, care permite apei de topire să ajungă la criopeg, un strat de apă sărată. Aceasta acționează ca o pompă, generând presiune și provocând fisuri în permafrost, ceea ce duce la eliberarea metanului și la apariția craterele. Această cercetare a fost publicată în Geophysical Research Letters.
António Guterres, secretarul general al ONU, subliniază necesitatea acțiunii imediate pentru a evita depășirea unor puncte critice în procesul de încălzire globală, cu ocazia summitului climatic de la Baku. El avertizează că omenirea se apropie de situații ireversibile, cum ar fi prăbușirea pădurii amazoniene sau topirea calotei de gheață a Groenlandei. Deși limita de +1,5°C a fost depășită, Guterres consideră că este posibil să revenim la temperaturi mai scăzute. Însă, revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite ar putea demobiliza eforturile internaționale, având în vedere pozițiile sale anterioare împotriva schimbărilor climatice. Summitul se concentrează pe finanțarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, în contextul expirării acordului de 100 de miliarde de dolari, esențial pentru sprijinul țărilor în dezvoltare.
Anul 2024 este aproape sigur că va fi cel mai cald an înregistrat vreodată, conform datelor serviciului european Copernicus, care arată că încălzirea globală va depăși pentru prima dată pragul de 1,5 grade Celsius. Octombrie 2024 a fost a doua cea mai caldă lună din istorie, cu o temperatură medie de 15,25°C, cu 1,65°C mai caldă decât nivelurile preindustriale. Samantha Burgess, director adjunct al C3S, subliniază că această situație ar trebui să impulsioneze ambițiile la conferința COP29 din Baku, Azerbaidjan, care va căuta soluții pentru finanțarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Efectele schimbărilor climatice sunt deja evidente, cum ar fi inundațiile devastatoare din sudul Spaniei.
Anul 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o creștere a temperaturii globale de peste 1,5°C față de nivelurile preindustriale, conform datelor serviciului european Copernicus. Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, a subliniat că este probabil ca încălzirea să depășească 1,55°C. Această situație subliniază necesitatea unei ambiții sporite la conferința COP29, care va începe pe 11 noiembrie la Baku, Azerbaidjan. În plus, precipitațiile extreme, cum ar fi inundațiile din sudul Spaniei, evidențiază impactul devastator al schimbărilor climatice, cu peste 200 de victime în acest an. Politicile actuale indică o încălzire globală de 3,1°C în acest secol, ceea ce ar putea duce la efecte catastrofale.
Anul 2024 este pe cale să devină cel mai cald an din istoria măsurătorilor, conform climatologilor care indică o creștere a temperaturii medii globale cu peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale. Samantha Burgess, director adjunct la Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice, a subliniat că acest an marchează o nouă etapă în evoluția temperaturilor globale, având în vedere că octombrie 2024 a fost cea mai caldă lună înregistrată, cu o medie de 15,25 grade Celsius. Aceste date sugerează o tendință alarmantă, cu o posibilă încălzire globală de 3,1 grade Celsius până la sfârșitul secolului dacă politicile actuale nu se schimbă, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Serviciul European Copernicus prognozează că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată. Raportul indică o creștere a temperaturii globale cu 1,6 grade Celsius față de mediile preindustriale, cu o concentrație alarmantă de dioxid de carbon care a crescut cu peste 10% în ultimele două decenii. De asemenea, octombrie 2024 a fost a doua cea mai caldă lună octombrie, cu 1,65 grade peste nivelurile preindustriale. Aceste constatări vin în contextul în care liderii mondiali se pregătesc pentru summitul COP29, unde se va discuta despre măsuri de reducere a emisiilor. Dr. Samantha Burgess a subliniat că temperaturile extrem de ridicate ar trebui să motiveze acțiuni mai ferme. De asemenea, ONU a avertizat că ritmul actual de carbonizare va conduce la o încălzire catastrofală de +3,1 grade în acest secol.
Anul 2024 va fi considerat cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,5°C față de nivelurile preindustriale, conform Serviciului Copernicus. Octombrie 2024 a fost a doua cea mai caldă lună din istorie, cu o temperatură medie de 15,25°C, cu 1,65°C mai caldă decât perioada 1850-1900. Aceasta marchează o nouă etapă în înregistrările climatice și subliniază necesitatea unor ambiții sporite la COP29, care va începe pe 11 noiembrie în Baku, Azerbaidjan. De asemenea, inundațiile recente din sudul Spaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane, evidențiază impactul devastator al schimbărilor climatice. În ciuda angajamentelor internaționale, calculele ONU sugerează că lumea se îndreaptă spre o încălzire catastrofală de 3,1°C în secolul XXI.
