Brazilia rămâne principalul furnizor de soia al Uniunii Europene, având o creștere semnificativă a livrărilor în primele patru luni ale anului agricol 2023/2024. Uniunea Europeană a importat puțin peste 4 milioane de tone de soia, ceea ce reprezintă o creștere de 70.000 de tone față de aceeași perioadă a anului anterior. În contrast, importurile din Statele Unite au scăzut cu 516.000 de tone, reducându-le ponderea la 31%. Această tendință este influențată de introducerea Regulamentului UE privind despăduririle (EUDR), care a determinat importatorii să comande cantități mari de făină de soia pentru a-și asigura stocurile.
România nu produce suficient curent electric și se confruntă cu importuri masive de energie. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că țara importă în prezent 1.459 de megawați, iar în anumite momente consumul depășește 2.500 de megawați. El a evidențiat că, deși anul trecut a fost favorabil datorită condițiilor meteorologice, lipsa investițiilor în sectorul energetic a dus la această situație. Burduja a subliniat diferențele de preț între Europa de Vest și Est, menționând că România are un preț dublu față de Austria, și a cerut o analiză a interconexiunilor energetice pentru a îmbunătăți situația.
România se confruntă cu un deficit semnificativ de energie, importând în prezent 1.459 de megawați, iar în momentele de vârf, cum ar fi dimineața sau seara, importurile pot depăși 2.500 de megawați. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a evidențiat aceste aspecte în cadrul unei conferințe, menționând că producția de energie activă este de 5.722 de megawați, în timp ce consumul ajunge la 7.181 de megawați. Burduja a subliniat că lipsa investițiilor în sectorul energetic și pierderile de capacitate de producție din anii anteriori sunt principalele cauze ale acestei situații. El a cerut o analiză a infrastructurii energetice și accelerarea interconexiunilor între statele membre ale Uniunii Europene pentru a îmbunătăți competitivitatea și a reduce dependența de importuri.
Bulgaria a solicitat măsuri de protecție pentru apicultori în fața importurilor de miere din Ucraina. Ministrul Agriculturii din Bulgaria, Georgi Tahov, a făcut apel la Comisia Europeană, susținut de România, subliniind că importurile de miere ucraineană afectează grav producția locală. Cantitățile mari de miere la prețuri scăzute din Ucraina au dus la o presiune considerabilă asupra prețurilor din Bulgaria, iar importurile au crescut cu peste 30% în 2024 comparativ cu anul precedent. Tahov a menționat provocările cu care se confruntă sectorul agricol, inclusiv scăderea producției de cereale și influența negativă a importurilor asupra pieței ouălor. Miniștrii agriculturii din statele din jurul Ucrainei au discutat despre necesitatea unei soluții pe termen lung pentru stabilizarea pieței produselor agricole, evidențiind incertitudinea și instabilitatea din sector.
Creșterea consumului de energie electrică în România ar putea duce la dublarea facturilor pentru consumatori. În primele nouă luni ale anului, importurile de energie electrică au crescut cu 86% față de anul precedent, iar prețurile medii au ajuns la 181 euro/MWh, cu vârfuri de 328 euro/MWh. România a ajuns să importe aproape maximul tehnic posibil, iar lipsa investițiilor în capacități de producție a condus la o dependență tot mai mare de energia externă. Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că plafonarea prețurilor va dispărea în 2025, dar va fi oferit sprijin pentru gospodăriile cu adevărat vulnerabile, excluzând persoanele cu venituri mari care dețin locuințe de vacanță. Guvernul va anunța măsuri de protecție a consumatorilor până în ianuarie 2025.
72% din grâul importat în Uniunea Europeană provine din Ucraina. Săptămâna trecută, prețurile la grâul de la Paris au atins cel mai scăzut nivel din ultima lună, inversând trendul ascendent din ultimele luni. Această scădere este influențată de exporturile slabe din UE și de importurile mari din Ucraina, dar și de recoltele bogate din SUA și exporturile accelerate din Rusia. Prețul grâului pentru contractul din decembrie a ajuns la 217,50 euro pe tonă. În perioada 1 iulie - 20 octombrie, UE a exportat 7 milioane de tone de grâu, o scădere de 31% față de anul trecut, cu România fiind cel mai mare exportator. Importul de orz a scăzut cu 40% în aceeași perioadă, iar cel de porumb a crescut cu 7%, 48% din acesta provenind tot din Ucraina. Aceste date sugerează o dependență crescută a UE de grâul ucrainean, în contextul discuțiilor despre tarife mai mari pentru produsele agricole din Rusia.
România a ajuns la un deficit pe alimente de 6 miliarde euro, în mare parte din cauza importurilor masive, cum ar fi cele realizate de gigantul american Mars. Aceasta companie a raportat vânzări de aproape 1 miliard lei (200 milioane euro) în România, cu o creștere de 20% față de anul precedent. Deși Mars are o prezență puternică pe piața românească, cu branduri cunoscute precum Whiskas, M&M și Snickers, compania nu deține unități de producție în țară, bazându-se exclusiv pe importuri din fabricile sale din Polonia, Cehia și Ungaria. Această situație evidențiază provocările economice cu care se confruntă România în sectorul alimentar, care depinde tot mai mult de produsele aduse din străinătate.
România a ajuns să importe aproape 3.000 MW de energie, aproape de maximul tehnic posibil. La sfârșitul zilei de 14 noiembrie, când prosumatorii devin consumatori, țara a înregistrat un consum de peste 8.100 MW, în timp ce producția era de doar 5.220 MW. Această situație a fost accentuată de nefuncționarea turbinelor eoliene din Dobrogea și de consumul de energie al instalațiilor solare. Imaginea reflectă lipsa de investiții în sectorul energetic din ultimele trei decenii, iar perspectivele pentru iarnă sunt îngrijorătoare, având în vedere că anul 2024 nu promite schimbări semnificative.
Fabricile de lactate din România au importat cu 42% mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023, atingând 33.081 tone. În contrast, cantitatea de lapte colectată de la ferme a crescut modest cu 3,5%, ajungând la 32.246 tone. În luna septembrie, s-a înregistrat o scădere de 9,9% comparativ cu luna precedentă, în special la brânzeturi, în timp ce producția de unt a crescut cu 9,9%. Comparativ cu septembrie 2023, importurile de lapte brut au crescut cu 16,2%. Datele provin de la aproximativ 350 de operatori economici, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Importurile de gaze naturale au înregistrat o scădere de 10,9% în primele nouă luni din 2024, în timp ce producția internă a crescut ușor, atingând 5,635 milioane tone echivalent petrol, cu 0,8% mai mult față de aceeași perioadă din 2023. Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, se preconizează o creștere medie anuală a producției de gaze de 1,7% între 2024 și 2027. Importurile sunt estimate la 2,392 milioane tep în 2024, cu o creștere de 11,1%, dar se așteaptă o tendință de reducere în anii următori, atingând 2,022 milioane tep în 2027, în concordanță cu avansul producției interne.
