Candidata USR la Președinție, Elena Lasconi, și candidatul AUR, George Simion, participă la o dezbatere electorală organizată de Micutzu. În cadrul discuțiilor, Lasconi a pledat pentru un control civil asupra serviciilor secrete, acuzând lipsa unui director civil la SRI de peste un an. Simion a susținut că comisiile de control sunt ineficiente și că serviciile secrete au o influență excesivă în politică. De asemenea, s-au abordat probleme economice, inclusiv desființarea IFN-urilor, cu Lasconi subliniind necesitatea reformelor administrative și Simion cerând interzicerea acestora. Discuțiile au fost caracterizate de acuzații reciproce și ironii, evidențiind divergențele dintre cei doi candidați.
Piaţa de leasing din România are un potenţial fabulos de creştere, dar mai sunt condiţii de îndeplinit legate de piaţă şi legislaţie. Volumul total de active din sectorul instituţiilor financiare nebancare a crescut semnificativ în ultimul deceniu, atingând circa 70 miliarde lei, faţă de 40 miliarde lei în urmă cu 9-10 ani. Finanţarea nebancară este crucială pentru stimularea economiei reale, cu peste 80% din creditele acordate de IFN-uri destinate companiilor. Totuşi, este necesară prudenţa, mai ales în ceea ce îi priveşte pe cei mai puţin bancabili. La conferinţa organizată de ALB România, experţi din domeniu au discutat despre provocările actuale, inclusiv plafonarea dobânzilor, care ar putea afecta cererea de creditare, în special pentru cei care se califică mai greu la bănci. Digitalizarea este văzută ca un pas esenţial pentru viitorul sectorului, iar implicarea instituţiilor financiare în educaţia financiară a consumatorilor este vitală pentru o creditare responsabilă.
Florin Dănescu, președinte executiv al ARB, a subliniat necesitatea sprijinirii băncilor și instituțiilor financiare nonbancare (IFN-uri) pentru a asigura succesul economic al României. În cadrul unei conferințe organizate de ALB România la sediul BNR, Dănescu a criticat plafonarea dobânzilor la IFN-uri, afirmând că aceasta va reduce cererea de creditare, afectând în special clienții cu risc crescut. El a evidențiat că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară, cu doar 24%, comparativ cu 90% în Uniunea Europeană și 218% în SUA. Dănescu a insistat asupra importanței finanțării responsabile și a digitalizării ca piloni strategici pentru dezvoltarea economică a țării, avertizând împotriva ipocriziei din discuțiile despre inovație și eficiență.
Legea împotriva IFN-urilor a intrat în vigoare, stabilind limite stricte pentru dobânzile aplicate împrumuturilor. Astfel, dobânda maximă pentru creditele de consum este de 1% pe zi pentru sume de până la 5.000 lei, 0,8% pe zi pentru împrumuturi între 5.000 și 10.000 lei și 0,6% pe zi pentru credite între 10.000 și 25.000 lei. Aceasta înseamnă că românii pot plăti cel mult dublul sumei împrumutate. Măsura se aplică retroactiv, iar clienții pot solicita revizuirea contractelor pentru a beneficia de noile condiții. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestei reglementări, amintind de experiența personală cu dobânzi exorbitante, promițând că noua lege nu va duce la creșteri ale dobânzilor.
Legea care plafonează dobânzile la creditele IFN-urilor a intrat în vigoare! Aceasta impune limite stricte, astfel că debitorii nu vor restitui mai mult decât dublul sumei împrumutate, indiferent de perioada de rambursare. De exemplu, pentru un împrumut de 5.000 de lei, suma maximă de returnat va fi de 10.000 de lei. Dobânzile zilnice vor fi limitate la 1% pentru sumele sub 5.000 lei, 0,8% pentru sumele între 5.000 și 10.000 lei și 0,6% pentru împrumuturile de până la 25.000 lei. Legea se aplică și celor care au deja credite, iar debitorii care plătesc dobânzi mai mari pot solicita modificarea condițiilor. Este esențial ca împrumutații să fie atenți la DAE (dobânda anuală efectivă) și să ceară informații clare despre condițiile de creditare.
