Un cinematograf din Milano a refuzat să difuzeze documentarul "Liliana" despre o supraviețuitoare a Holocaustului din teama de proteste pro-palestiniene. Operatorul a explicat că nu se simte în siguranță să își asume riscuri, având în vedere climatul politic tensionat din oraș, unde săptămânal au loc demonstrații. Regizorul filmului, Ruggero Gabbai, a anunțat decizia, provocând indignare în rândul publicului italian. Documentarul prezintă povestea Lilianei Segre, o supraviețuitoare a Auschwitz, care acum este senator pe viață în Italia. Liliana a relatat că primește zilnic mesaje de ură, iar situația s-a agravat după recentele evenimente din Orientul Mijlociu.
Un cinematograf din Milano a refuzat să difuzeze un film despre supraviețuitoarea Holocaustului, Liliana Segre, din teama de proteste pro-palestiniene. Proprietarul a declarat că, deși nu are nimic împotriva evreilor, climatul politic tensionat îl face să nu-și asume riscuri. Proiecția documentarului „Liliana” era programată pentru sfârșitul lunii, dar operatorul a ezitat, temându-se de posibile distrugeri în urma protestelor care au loc săptămânal în oraș. Incidentul a stârnit indignare în Italia, iar Liliana Segre, în vârstă de 94 de ani, a subliniat că primește zilnic mesaje de ură, situația deteriorându-se după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Noaptea de cristal a fost un pogrom devastator care a avut loc în noaptea de 9-10 noiembrie 1938, marcând un moment crucial în istoria Holocaustului. Acesta a fost instigat de oficialii nazisti ca răspuns la asasinarea diplomatului german Ernst vom Rath de către evreul polonez Herschel Grynszpan. În urma acestui incident, au fost distruse sinagogi, afaceri și case evreiești în întreaga Germanie și Austria, iar aproximativ 30.000 de bărbați evrei au fost arestați și deportați în lagăre de concentrare. Pogromul a fost justificat de regimul nazist ca o reacție publică, dar a fost în realitate orchestrat de autorități. Noaptea de cristal a semnalat o escaladare a violenței împotriva evreilor, pregătind terenul pentru măsuri mai radicale și pentru Holocaust.
Walter Rosenkranz, preşedintele de extremă dreaptă al parlamentului Austriei, a fost împiedicat să depună o jerbă de flori la ceremonia de comemorare a victimelor pogromurilor din 1938, de către manifestanţi evrei la Viena. Protestatarii, în majoritate studenţi evrei, au format un lanţ uman pentru a-l opri, iar Rosenkranz a cerut iniţial intervenţia poliţiei, dar a renunţat ulterior, părăsind locul vizibil mânios. Acesta a fost criticat de reprezentanţii comunităţii evreieşti, care nu l-au invitat la ceremonie, subliniind că nu se poate aduce un omagiu victimelor cu o personalitate atât de controversată. FPO, partidul său, a fost acuzat de derapaje antisemite, iar Rosenkranz a fost asociat cu o frăţie care a introdus politici discriminatorii împotriva evreilor.
Volumul „Rîbniţa însângerată” aduce în prim-plan mărturii cutremurătoare despre masacrul evreilor din Transnistria. Lansat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, lucrarea, editată de Mihaela Gligor şi Ofelia Thirer, include documente de arhivă și mărturii ale supraviețuitorilor, Pinhas Fischbach și Isac Valter. Evenimentul a fost moderat de Raluca Lazarovici-Vereș și a beneficiat de intervenții din partea unor personalități precum Paul A. Shapiro și Radu Ioanid, care au subliniat importanța păstrării memoriei Holocaustului. Volumul este o contribuție valoroasă la înțelegerea istoriei tragice a evreilor din România și la combaterea uitării acestui capitol întunecat al trecutului.
Israel Katz, noul ministru al Apărării al Israelului, are origini românești și a fost numit de premierul Netanyahu. Născut din părinți supraviețuitori ai Holocaustului, Katz are 69 de ani și a ocupat anterior funcții importante, inclusiv ministru al Afacerilor Externe și al Finanțelor. Este cunoscut pentru loialitatea sa față de Netanyahu și pentru atacurile sale la adresa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pe care l-a numit „persona non grata” pentru Israel. Originar din Ashkelon, Katz provine dintr-un oraș afectat de conflicte, lăsat aproape gol în urma operațiunilor militare.
Primăria Iași anunță realizarea celui mai mare parc din municipiu, Parcul Ciurchi, cu o investiție de 20 milioane lei. Lucrările, în valoare de 19,5 milioane lei fără TVA, se vor desfășura pe o suprafață de 5,8 hectare. Proiectul prevede plantarea a 120 de arbori, 1.000 de arbuști și aproximativ 2.000 de flori. De asemenea, va fi ridicat un monument în memoria victimelor Holocaustului. Parcul va include bănci, mese de șah, un teren de sport multifuncțional și zone dedicate relaxării. Primarul Mihai Chirica a subliniat importanța acestui proiect, care va oferi un spațiu verde modern și accesibil tuturor cetățenilor.
Declarația Balfour din 2 noiembrie 1917 a avut un impact profund asupra istoriei omenirii. Aceasta a fost emisă de guvernul britanic, susținând înființarea unui cămin național pentru evrei în Palestina, dar a generat și controverse semnificative în rândul comunităților arabe. Cartea profesorului Jonathan Schneer, "Declarația Balfour – Originile conflictului arabo-israelian", analizează contextul istoric complex din spatele acestei declarații, evidențiind negocierile secrete dintre Marea Britanie, sioniști și liderii arabi în timpul Primului Război Mondial. Schneer subliniază că, deși declarația a fost crucială pentru sioniști, existența statului Israel nu se datorează exclusiv acestui document, ci și altor evenimente geopolitice. De asemenea, autorul atrage atenția asupra faptului că, după declarație, poporul evreu a suferit Holocaustul, ceea ce relativizează importanța acestei declarații în contextul istoric mai larg.
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a fost confruntat cu o nouă cerere de despăgubiri în Grecia. În timpul vizitei oficiale la Atena, președinta Katerina Sakellaropoulou a reamintit daunele suferite de Grecia în timpul celui de-al doilea război mondial, inclusiv împrumutul forțat acordat Germaniei naziste. Grecia solicită despăgubiri de miliarde de euro pentru distrugerile cauzate de ocupația germană. Deși Steinmeier a recunoscut responsabilitatea istorică a Germaniei, el a respins posibilitatea unor noi despăgubiri, considerând chestiunea închisă conform legislației internaționale. Discuțiile pe această temă vor continua în cadrul vizitei sale, inclusiv în satul Kandanos, distrus de forțele germane.
