Netanyahu respinge acuzațiile Curții Penale Internaționale ca fiind false și antisemitice. Biroul prim-ministrului israelian a comparat aceste acuzații cu procesul Dreyfus, subliniind că procurorul-șef al CPI, Karim Khan, ar încerca să distragă atenția de la acuzațiile de hărțuire sexuală care îl vizează. Khan neagă aceste acuzații, iar CPI a început o anchetă externă. În contextul solicitării de mandate de arestare pentru Netanyahu și alți lideri, premierul a reafirmat angajamentul Israelului de a-și proteja cetățenii, indiferent de acțiunile CPI.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a criticat dur Curtea Penală Internațională (CPI) după ce a emis un mandat de arestare pe numele său și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război. Într-o declarație oficială, Netanyahu a numit hotărârea „absurdă, mincinoasă și antisemită”, subliniind că Israelul nu se va lăsa descurajat și că va continua să-și îndeplinească obiectivele de război. De asemenea, Israel Katz, noul ministru al Apărării, a caracterizat decizia CPI ca o „rușine morală”, acuzând instanța internațională de părtinire. Această reacție vine în contextul în care CPI a cerut mandate de arestare și pentru liderii Hamas, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh, care au fost uciși între timp, Haniyeh într-o explozie atribuită Israelului.
Benjamin Netanyahu a calificat drept „antisemită” decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele său și al fostului ministru al apărării, Yoav Gallant. Premierul israelian a comparat această acțiune cu procesul Dreyfus, considerându-se victima unei nedreptăți istorice. Ministrul de externe al Israelului, Gideon Saar, a criticat CPI pentru pierderea legitimității. În contrast, Hamas a salutat decizia CPI, considerând-o un pas important spre justiție. CPI a emis mandate de arestare pentru crime de război și împotriva umanității, vizează atât lideri israelieni, cât și pe șeful aripii militare a Hamas, Mohammed Deif.
Uniunea Europeană subliniază necesitatea aplicării mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și șefului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate, emise pe 8 octombrie 2023, vizează crime împotriva umanității și crime de război. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a afirmat că respectarea acestor decizii este imperativă pentru toate statele membre ale CPI, inclusiv cele din Uniunea Europeană. Această situație ar putea restricționa deplasările lui Netanyahu, care ar putea fi arestat în oricare dintre cele 124 de state membre ale CPI. De asemenea, Borrell a adăugat că decizia nu este una politică, ci o obligație legală.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu ar putea fi arestat în Uniunea Europeană în urma mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime împotriva umanității. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a cerut tuturor statelor membre să respecte aceste mandate, subliniind că decizia instanței nu este politică, ci o obligație legală. Mandatele vizează, de asemenea, fostul ministru al Apărării Yoav Gallant și liderul militar Hamas, Mohammed Deif, acuzați de crime de război în contextul conflictului israeliano-palestinian. Borrell a afirmat că toate cele 124 de state membre ale CPI trebuie să acționeze conform acestei decizii, care restricționează deplasările lui Netanyahu.
Uniunea Europeană va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat că mandatele de arestare pentru Netanyahu, fostul ministru al apărării Yoav Gallant și liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, trebuie „puse în aplicare”. Borrell a subliniat că această decizie nu este politică, ci o hotărâre a unei instanțe internaționale, care trebuie respectată. Mandatele vizează crime împotriva umanității și crime de război comise în perioada recentă. De asemenea, Borrell a menționat că toate statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a respecta decizia CPI, ceea ce ar restricționa deplasările lui Netanyahu în statele semnatare. Deși Israelul susține că Deif a fost ucis, Hamas neagă această informație. Borrell se pregătește să își încheie mandatul în curând, fiind înlocuit de Kaja Kallas.
Un scandal de amploare zguduie scena politică internațională, având legături directe între Israel și Serbia. Srulik Einhorn, fost consultant al premierului israelian Benjamin Netanyahu și actual consilier al președintelui sârbe Aleksandar Vučić, este suspectat de scurgerea unor documente clasificate, afectând eforturile Israelului de a elibera ostaticii de la Hamas. În acest context, un alt suspect, Eli Feldstein, fost purtător de cuvânt al IDF, este acuzat de transmiterea informațiilor secrete către presa internațională. Ancheta, demarată de Shin Bet și IDF, vizează patru infracțiuni majore, iar criticii cer o investigație pentru a stabili dacă Netanyahu a fost implicat în aceste scurgeri, considerând că securitatea națională a fost pusă în pericol. Autoritățile israeliene resping acuzațiile că scurgerile ar fi afectat negocierile pentru eliberarea ostaticilor, dar scandalul continuă să genereze controverse.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Această decizie este considerată de Netanyahu ca fiind „antisemită”, comparând-o cu un nou „proces Dreyfus”. CPI a stabilit că există motive rezonabile pentru a crede că aceștia sunt responsabili pentru crime de război, incluzând folosirea înfometării ca metodă de război. De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare și pe numele liderului militar al Hamas, Ibrahim Al-Masri. Israelul contestă jurisdicția CPI și neagă acuzațiile de crime de război, în timp ce Hamas consideră că această acțiune reprezintă un pas important spre justiție. În cazul în care Netanyahu sau Gallant călătoresc în unul dintre cele 124 de state membre ale CPI, aceștia pot fi arestați.
Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Benjamin Netanyahu, acuzându-l de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza, după atacurile Hamas din 7 octombrie. Mandatul vizează și pe Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării. CPI justifică jurisdicția sa asupra teritoriilor palestiniene, referindu-se la un acord semnat de Autoritatea Palestiniană în 2015. Această decizie este controversată, Netanyahu devenind primul lider al unui stat aliat Occidentului vizat de un astfel de mandat, ceea ce complică relațiile internaționale, mai ales având în vedere că Israelul și SUA nu sunt membre ale CPI. De asemenea, CPI a emis cereri similare pentru liderii Hamas, inclusiv pentru Yahya Sinwar, care a fost ucis recent.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant; CPI consideră că aceștia sunt responsabili de crime de război în Gaza. De asemenea, mandatul vizează și liderul Hamas, Mohammed Deif, deși acesta a fost declarat mort. Judecătorii CPI susțin că Netanyahu și Gallant au privat populația civilă din Gaza de resurse esențiale. Aceasta reprezintă o premieră, Netanyahu fiind primul lider dintr-un stat aliat Occidentului vizat de o astfel de măsură. Israelul și SUA nu sunt membre ale CPI, dar instanța afirmă că are jurisdicție asupra teritoriilor palestiniene. Critici la adresa CPI au venit din partea liderilor israelieni și a președintelui american Joe Biden.
