Guvernul României a adoptat strategia industrială pentru următorii șase ani, având ca scop modernizarea industriei și creșterea competitivității în contextul tranziției digitale și verzi. Strategia include intervenții pentru sprijinirea sectorului industrial, precum prioritizarea tehnologiilor avansate și a inteligenței artificiale. De asemenea, Executivul va aproba și strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, care se concentrează pe cercetarea geologică și valorificarea resurselor. Printre alte măsuri, se va modifica Codul fiscal pentru a asigura stabilitate în domeniul accizelor. În plus, vor fi alocate fonduri pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pentru proiecte de infrastructură feroviară.
Ministerul Muncii se confruntă cu un deficit bugetar pentru plata pensiilor în luna decembrie; în acest context, Guvernul a decis să aloce 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Această măsură a fost necesară după ce, începând cu 1 septembrie 2024, au intrat în plată pensiile recalculate, conform Legii nr. 360/2023. Proiectul de hotărâre, aflat pe agenda Executivului, subliniază că sumele aprobate pentru bugetul asigurărilor sociale sunt insuficiente pentru a acoperi drepturile de pensie până la sfârșitul anului. Ministerul Muncii justifică această suplimentare ca fiind esențială pentru a asigura plata integrală și la timp a pensiilor pentru toți pensionarii sistemului public de pensii.
Guvernul României se reunește pentru a discuta Strategia Industrială pentru perioada 2024-2030. Documentul își propune să definească o viziune națională asupra politicii industriale, având în vedere contextul european și internațional. Printre obiectivele strategiei se numără adaptarea sectorului industrial la tranzițiile digitală și verde, prin prioritizarea tehnologiilor avansate și a Industriei 4.0. De asemenea, se va aproba Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, care vizează dezvoltarea sustenabilă a acestui sector. Alte proiecte incluse pe ordinea de zi vizează modificări legislative în domeniul fiscal și suplimentări bugetare pentru diverse ministere, inclusiv pentru Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Guvernul va adopta strategia industrială a României pentru perioada 2024-2030, având ca scop definirea unei viziuni naționale în raport cu politica industrială europeană și internațională. Aceasta va include intervenții pentru sprijinirea sectorului industrial în contextul tranziției digitale și ecologice, prioritizând domenii precum inteligența artificială și tehnologiile avansate. De asemenea, va fi aprobată Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, care va stabili direcții pentru dezvoltarea sustenabilă a acestui sector. Alte măsuri includ modificări fiscale privind accizele la produse alcoolice, suplimentări de buget pentru Ministerul Economiei și exproprieri pentru proiecte de infrastructură feroviară. Guvernul va analiza și alte proiecte de interes național, inclusiv înființarea unei agenții pentru politici în domeniul drogurilor.
România se confruntă cu riscul de a pierde miliarde de euro din fonduri europene dacă deficitul bugetar nu începe să scadă, conform unei somații trimise de Comisia Europeană către Guvern. Deficitul este estimat să ajungă la 8% din PIB până la finalul lui 2024, în condițiile în care bugetul a fost construit pe 6,9%. Comisia a avertizat că, fără implementarea măsurilor de creștere a impozitelor și taxelor, va bloca decontările și va opri accesul la fonduri noi. Guvernul a promis majorări semnificative ale impozitelor, inclusiv impozitul pe venit și pe dividend, pentru a evita sancțiunile și a asigura continuitatea proiectelor finanțate din PNRR, esențiale pentru economia în dificultate. În plus, România trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale legate de sectorul energetic, ceea ce va implica cheltuieli suplimentare de aproximativ 7 miliarde de euro. Această situație complicată a fost accentuată de o stagnare a PIB-ului, care a scăzut cu 0,2% față de anul precedent, conform datelor INS.
Guvernul României a aprobat digitalizarea cărților de identitate, permițând cetățenilor să se legitimeze cu telefonul mobil. Proiectul, finanțat cu peste 380 de milioane de lei prin PNRR, include realizarea unor versiuni electronice ale cărților de identitate și pașapoartelor, care vor conține aceleași informații ca și documentele fizice, dar fără amprente digitale. Aceste documente vor fi opționale și se vor crea la cerere. Odată cu implementarea acestui proiect, șoferii vor putea prezenta cartea de identitate pe telefon, similar asigurării RCA. De asemenea, Uniunea Europeană propune introducerea permisului de conducere în format digital, cu valabilitate de până la 15 ani pentru anumite categorii de vehicule.
Guvernul României a modificat procedura de testare a șoferilor pentru consumul de alcool. Conform OUG nr. 195/2002, șoferii pot solicita o a doua testare dacă prima indică o concentrație de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat. Aceasta trebuie efectuată la 15-20 de minute după prima testare. Dacă rezultatul celui de-al doilea test este mai mic, se ia în considerare acest rezultat. Dacă se confirmă o concentrație sub 0,10 mg/l, șoferul nu va fi sancționat. Totodată, pentru concentrații între 0,11 și 0,40 mg/l, șoferii pot solicita recoltarea de mostre biologice pentru a determina alcoolemia în sânge. În cazul alcoolemiei peste 0,80 g/l, se aplică sancțiuni penale, inclusiv închisoare.
Cardul social oferă sprijin financiar direct persoanelor vulnerabile din România și se adresează pensionarilor cu venituri sub 2.210 lei, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu copii și celor fără adăpost. Implementat prin Hotărârea Guvernului nr. 70/2024, acest program va funcționa până în 2027, cu un sprijin de 250 lei la două luni în 2024, ajustat ulterior la 125 lei la șase luni. Criteriile de eligibilitate se concentrează pe pensionarii de peste 65 de ani, persoanele cu handicap și beneficiarii ajutorului de incluziune. Cardul poate fi folosit doar pentru produse alimentare și mese calde, asigurând astfel securitatea alimentară a celor mai defavorizați. Procesul de identificare a beneficiarilor implică colaborarea între instituții și permite solicitarea de incluziune pentru cei care nu au fost identificați automat. Această inițiativă reflectă angajamentul statului de a combate sărăcia și excluziunea socială, având un impact direct asupra calității vieții beneficiarilor.
Guvernul României a lansat un program de sprijin financiar pentru educația copiilor din medii vulnerabile. Începând cu 18 noiembrie 2024, peste 650.000 de preșcolari și elevi vor primi 500 de lei, destinați exclusiv pentru achiziționarea de rechizite și haine necesare școlii. Măsura are ca scop reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea accesului la educație. Fondurile vor fi oferite sub formă de tichete sociale pe carduri electronice, utilizabile doar pentru produse educaționale, precum rechizite, ghiozdane și îmbrăcăminte. Comerțul cu aceste carduri va fi reglementat strict, fără posibilitatea de a primi rest în numerar.
Guvernul României a ajuns la un total de 215 miliarde lei în împrumuturi în primele zece luni ale anului 2023. În octombrie, statul a împrumutat aproximativ 16 miliarde lei, depășind deja suma estimată pentru întreg anul. Necesitatea de împrumut pentru 2024 a fost revizuită la 235 miliarde lei, cu 93% din această sumă deja acoperită până la mijlocul lunii noiembrie. Ministerul Finanțelor a ajustat constant țintele de împrumut, motivând creșterea prin deficitul bugetar și refinanțarea datoriilor vechi. În 2023, împrumuturile efective au fost de 203 miliarde lei, cu o țintă inițială de 160 miliarde lei.
