Proiectul Neptun Deep își continuă parcursul fără impedimente și avansează rapid, conform Ministerului Energiei, care utilizează platforma Transocean Barents pentru forajul celor zece sonde de exploatare. Aceasta vine în urma unei acțiuni legale din partea Greenpeace România, care a obținut o decizie a Tribunalului București ce obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate. Ministerul subliniază că litigiul nu afectează proiectul și consideră că acuzațiile de pericol major sunt nefondate. Sebastian Burduja a declarat că proiectul este o prioritate strategică pentru securitatea energetică a României și va contribui la independența energetică a regiunii, indiferent de interesele care ar putea fi deranjate. De asemenea, procurorii DIICOT au deschis un dosar penal în urma sesizării lui Burduja privind acțiunile organizațiilor care contestă proiectele energetice.
Tribunalul Bucureşti a decis că autoritățile trebuie să comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep. Greenpeace România a acuzat Institutul Grigore Antipa și Administrația Bazinală de Apă că au refuzat să ofere informații esențiale despre impactul ecologic al proiectului. Vlad Cătună, coordonatorul organizației, a subliniat dreptul cetățenilor de a cunoaște substanțele chimice care ar putea fi deversate în Marea Neagră și efectele asupra ecosistemului marin. Proiectul, care preconizează deversarea a peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată, a stârnit proteste, iar Greenpeace a inițiat o petiție semnată de peste 50.000 de oameni pentru protejarea mediului marin. Deși Administrația Bazinală a decis că nu este necesar un studiu de evaluare a impactului, aceasta a cerut teste de toxicitate pentru a evalua efectele asupra ecosistemului acvatic.
Tribunalul a decis ca Administrația de Apă Dobrogea Litoral să comunice studiile de ecotoxicitate pentru proiectul Neptun Deep. Greenpeace a acuzat că atât Institutul Grigore Antipa, cât și Administrația Bazinală au refuzat să ofere informații esențiale privind impactul asupra mediului. Instanța a subliniat că aceste autorități trebuie să acționeze în interesul cetățenilor și al mediului, neavând dreptul de a ascunde informații de interes public. Proiectul Neptun Deep, care implică deversarea a peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată în Marea Neagră, ridică semne de întrebare cu privire la efectele asupra ecosistemului marin. Greenpeace a inițiat acțiuni legale împotriva companiilor implicate și a mobilizat peste 50.000 de semnături pentru protejarea Mării Negre, promovând în același timp soluții de energie regenerabilă pentru asigurarea independenței energetice a României.
Exxon, Shell și alte mari companii au generat o cantitate de plastic de o mie de ori mai mare decât au colectat în ultimii cinci ani, conform unui raport obținut de Greenpeace. Alianța to End Plastic Waste, formată din aceste companii, s-a angajat să elimine 15 milioane de tone de deșeuri plastice până la finalul anului 2023, dar documentele sugerează că au produs 132 milioane de tone de plastic în aceeași perioadă. De asemenea, ținta de reciclare a fost abandonată, fiind considerată nerealistă. Criticile la adresa acestor companii subliniază că soluțiile de reciclare implementate nu compensează cantitățile masive de plastic produse, iar o reuniune internațională în Coreea de Sud va discuta un tratat pentru reducerea poluării cu plastic.
Sebastian Burduja a declarat că organizațiile de mediu, precum Greenpeace, blochează proiectele energetice din România. Într-o discuție cu Mihai Tatulici, ministrul Energiei a subliniat importanța finalizării hidrocentralelor și a proiectului Neptun Deep, care ar putea dubla producția de gaze a țării. Burduja a menționat că aceste organizații contestă diverse autorizații, având legături cu organizații străine, și a dat exemplu cum Greenpeace a contestat avizul Ministerului Culturii pentru Neptun Deep, invocând existența unor vestigii antice în zona de exploatare. Deși proiectul este în grafic, Burduja a subliniat că aceste contestații reprezintă un obstacol semnificativ pentru dezvoltarea energetică a României.
Exxon, Shell și alte mari companii au generat de o mie de ori mai mult plastic decât au colectat. Conform unui raport obținut de Greenpeace, aceste companii, membre ale alianței AEPW, au produs 132 de milioane de tone de plastic în ultimii cinci ani, în timp ce ținta de reciclare a 15 milioane de tone a fost abandonată, fiind considerată prea ambițioasă. Criticile vizează ineficiența programelor de reciclare și faptul că strategiile propuse nu abordează problema poluării cu plastic. Raportul a fost publicat înaintea unei reuniuni internaționale menite să dezvolte un tratat global pentru reducerea poluării cu plastic, în contextul în care producția globală de plastic a crescut semnificativ în ultimele două decenii. sursa
Greenpeace avertizează asupra riscurilor nucleare în Europa din cauza atacurilor aeriene rusești ce vizează rețeaua energetică a Ucrainei. Organizația susține că aceste atacuri, ce au avut loc recent, pun în pericol cele trei centrale nucleare operaționale ale Ucrainei, având potențialul de a provoca o catastrofă nucleară similară cu cele de la Fukushima sau Cernobîl. În urma bombardamentelor, alimentarea cu energie a reactoarelor este amenințată, iar Greenpeace solicită Rusiei să înceteze atacurile și AIEA să monitorizeze constant situația. Deși centralele nucleare nu au fost direct atacate, deteriorarea rețelei electrice ar putea duce la pierderea funcției de răcire a reactorului, cu consecințe devastatoare pentru Europa.
Studiul realizat de Greenpeace arată că țările NATO alocă de zece ori mai mulți bani pentru forțele armate decât Rusia. Conform analizei, NATO cheltuie 1.190 miliarde de dolari, în timp ce Rusia investește doar 127 miliarde de dolari. Deși Rusia a accelerat reînarmarea, studiul concluzionează că Alianța Nord-Atlantică are un avantaj militar general, cu un număr semnificativ mai mare de avioane de luptă și soldați. Autorii studiului subliniază că superioritatea NATO ar trebui să fie folosită ca o oportunitate pentru inițiative de control al armelor, mai ales în contextul salvării tratatului New START, care reglementează armele nucleare între SUA și Rusia.
Studiul realizat de experți germani arată că NATO este net superioară Rusiei în majoritatea parametrilor militari. Potrivit cercetătorilor Herbert Wulf și Christopher Steinmetz, statele NATO investesc aproximativ 1.190 de miliarde de dolari în apărare, comparativ cu doar 127 de miliarde de dolari în Rusia. NATO dispune de 5.406 avioane de luptă, în timp ce Rusia are doar 1.026, iar efectivele active ale NATO depășesc trei milioane de soldați, față de 1,33 milioane ai Rusiei. Deși ambele părți au potențial nuclear similar, Greenpeace subliniază că superioritatea NATO nu garantează o securitate reală, sugerând o regândire a strategiei de apărare.
