Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a adoptat o lege controversată care transferă competența validării detenției migranților de la judecătorii specializați la curțile de apel. Această măsură, ce necesită aprobarea parlamentului, a stârnit critici din partea opoziției și a unor magistrați, care o consideră o încercare de a submina independența justiției. Guvernul argumentează că schimbarea va eficientiza procesul, în timp ce criticii avertizează că aceasta ar putea îngreuna accesul migranților la justiție și ar putea compromite separația puterilor în stat. Decizia a generat tensiuni și la nivel european, amplificând discuțiile despre guvernele populiste din Europa.
Giorgia Meloni și Javier Milei s-au întâlnit la Buenos Aires pentru a întări relațiile bilaterale. Această întâlnire a avut loc după summitul G20 și a inclus o cină privată la Reședința Prezidențială. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatele economice, în contextul unei crize economice în Argentina, caracterizată de inflația ridicată. Meloni și Milei, care au viziuni similare în politica externă, colaborează pentru a aborda provocările comerciale, inclusiv blocajul dialogului dintre Europa și Mercosur. Această vizită are un rol important în consolidarea legăturilor diplomatice cu Europa, în fața tendințelor protecționiste emergente.
Grupul PPE a anunțat un acord de principiu între partide de stânga și dreapta pentru noii membri ai Comisiei Europene, cu o decizie formală așteptată miercuri seară. Această înțelegere ar putea debloca impasul care a afectat numirea comisarului român, Roxana Mînzatu, propusă pentru funcția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, având portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”. Audierea sa a avut loc pe 12 noiembrie 2024, iar grupurile politice din Parlamentul European continuă să analizeze situația, în special în contextul jocurilor politice dintre marile grupuri. PPE, cel mai mare grup din PE, are 188 de membri din toate statele membre ale UE.
Joe Biden a fost absent din fotografia de grup a liderilor G20 la Rio de Janeiro din cauza unor probleme logistice; premierii Canadian și Italian au avut aceeași soartă. Liderii mondiali, inclusiv Xi Jinping și Emmanuel Macron, s-au adunat pe covorul roșu pentru a imortaliza momentul pe fundalul muntelui Pão de Açúcar. Biden și Trudeau au sosit după ce fotografia fusese deja realizată, iar oficialii americani au declarat că întârzierile au fost cauza principală a absenței lor. De asemenea, Biden a subliniat importanța sprijinirii suveranității Ucrainei, în timp ce Putin a lipsit de la summit din cauza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională.
Socialiștii spanioli sunt dispuși să-l susțină pe Raffaele Fitto pentru vicepreședinția Comisiei Europene, în schimbul deblocării numirii Teresei Ribera, blocată de Partidul Popular European. Această decizie ar putea rezolva impasul politic din Uniunea Europeană, care afectează inclusiv comisarul român Roxana Mînzatu. Audierea celor șase vicepreședinți executivi a avut loc recent, dar deciziile sunt întârziate din cauza disputelor între grupurile politice din Parlamentul European. Socialiștii consideră esențială formarea unei Comisii funcționale pentru a proteja stabilitatea Uniunii Europene, având în vedere provocările internaționale actuale, inclusiv amenințările comerciale din partea unei posibile administrații Trump.
Italia a adoptat o lege care interzice maternitatea surogat, semnată de președintele Sergio Mattarella, preconizând pedepse de la 3 luni la 2 ani de închisoare, alături de amenzi severe între 600.000 și 1 milion de euro pentru cei care organizează, promovează sau utilizează serviciile mamelor surogat, indiferent de locația procedurii. Prim-ministrul Giorgia Meloni a descris această practică ca fiind „inumană” și a susținut necesitatea reglementării stricte. Totuși, opoziția, reprezentată de Riccardo Magi, consideră că măsura este neconstituțională și va fi contestată în instanțe, subliniind că Italia ar deveni singura țară care penalizează o practică legală în alte state.
Maternitatea surogat devine infracțiune universală în Italia; proiectul de lege a fost aprobat definitiv de Senatul Italiei pe 16 octombrie și va fi publicat în Monitorul Oficial. Italienii care aleg această metodă în alte țări riscă închisoare de până la doi ani. Legea, semnată de președintele Sergio Mattarella, prevede pedepse între trei luni și doi ani, plus amenzi între 600 de mii și 1 milion de euro. Majoritatea de centru-dreapta, condusă de premierul Giorgia Meloni, susține că legea protejează mamele surogat, considerând practica ca fiind o exploatare a femeilor. Deputatul Gianni Berrino a subliniat că femeile sunt reduse la rolul de incubatoare, afectând legătura dintre mamă și copil.
Cel puțin 15 ofițeri de poliție au fost răniți în urma ciocnirilor violente dintre protestatari de extremă stânga pro-Hamas și forțele de ordine la Torino, în cadrul evenimentului intitulat „No Meloni Day”. Manifestanții, în număr de peste 200, au atacat poliția în fața Prefecturii, iar unele activități comerciale au suferit daune. Protestul a fost marcat de vandalism, inclusiv la Muzeul Național al Cinematografiei, și de distrugerea unei marionete a ministrului Educației. Premierul italian, Giorgia Meloni, a condamnat violența și a exprimat solidaritate față de ofițerii răniți, iar secretarul Partidului Democrat a subliniat că dreptul la protest nu ar trebui să justifice agresiunea. În alte orașe, precum Bologna și Milano, au avut loc manifestații similare, cu atacuri asupra simbolurilor guvernamentale.
Italia își vinde participații din companii vitale, păstrând controlul local. Recent, ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a inițiat vânzarea unei participații de 15% din Banca Monte dei Paschi di Siena, cea mai veche bancă din lume, către investitori italieni, inclusiv grupul Caltagirone și familia Del Vecchio. Aceasta reprezintă un pas important în angajamentul guvernului condus de Giorgia Meloni de a menține companiile strategice sub control italian, în paralel cu vânzarea de participații minoritare. Italia a anunțat, de asemenea, intenția de a menține controlul majoritar asupra companiei naționale de căi ferate și a vândut recent o participație din Eni, menținându-și totodată un control semnificativ. Guvernul își propune să atragă 20 miliarde de euro din privatizări între 2024-2026 pentru a reduce datoria publică.
Cel puțin 15 polițiști au fost răniți în urma unui protest violent la Torino, unde elevii de liceu au folosit un dispozitiv artizanal din spray-uri cu piper împotriva forțelor de ordine. Protestele, parte a „Zilei fără Meloni”, au avut loc în mai multe orașe din Italia, inclusiv Roma și Milano, fiind motivate de nemulțumirile legate de politicile educaționale ale guvernului condus de Giorgia Meloni. La Torino, elevii au înlocuit steagul italian cu cel al Palestinei, iar în alte orașe au avut loc acte de vandalism împotriva imaginilor oficialilor. Meloni a condamnat violențele, cerând o reacție fermă din partea politicienilor.
