Australia este cel mai mic continent al Pământului, având o suprafață de aproximativ 7,7 milioane de kilometri pătrați. Spre deosebire de Groenlanda, care are doar 2,1 milioane de kilometri pătrați și este clasificată ca insulă, Australia îndeplinește criteriile geologice, biologice și antropologice pentru a fi considerată continent. Australia se află pe o placă tectonică separată față de Asia, găzduiește specii unice de plante și animale și are o cultură aborigenă distinctă. Dimensiunea sa semnificativă, de aproape patru ori mai mare decât Groenlanda, contribuie la această clasificare. În concluzie, Australia se distinge ca un „continent insular” datorită acestor caracteristici care o separă de Groenlanda, cea mai mare insulă a lumii.
Xiaozai Tiankang, cunoscută și sub numele de „Gaura cerului”, este cea mai adâncă groapă de pe Pământ, având o adâncime de 662 de metri. Localizată în centrul Chinei, această formațiune naturală a fascinat geologii datorită dimensiunilor sale impresionante și biodiversității unice. În interior, se află un râu subteran și o cascadă, iar cercetătorii au identificat peste 1.300 de specii de plante și animale, inclusiv pantera cețoasă. Formațiunea a fost generată natural, iar originile sale sunt învăluite în mister, unii specialiști sugerând că ar fi rezultatul prăbușirii unui meteorit, în timp ce alții cred că s-a format pe parcursul a 128.000 de ani. Această groapă rămâne un loc de explorare nefinalizată, cu multe secrete de descoperit.
Cercetătorii au descoperit dovezi ale vulcanilor activi pe partea îndepărtată a Lunii, analizând solul lunar adus de nava chineză Chang’e-6. Studiile efectuate de două echipe separate au scos la iveală fragmente de rocă vulcanică vechi de aproximativ 2,8 miliarde de ani, iar unele datează de acum 4,2 miliarde de ani. Aceste rezultate confirmă ipoteza că partea îndepărtată a Lunii a avut un trecut vulcanic activ, similar cu cel al părții vizibile de pe Pământ. Coautorul studiului, Qiu-Li Li, a subliniat că noile descoperiri oferă informații valoroase despre erupțiile vulcanice care au avut loc pe Lună, aducând astfel o contribuție semnificativă la înțelegerea geologiei lunare.
Relația dintre India și China este tensionată din cauza disputelor teritoriale; mișcările tectonice contribuie la pierderi teritoriale. Un reportaj recent a stârnit controverse, afirmând că India pierde teren în fața Chinei din cauza mișcărilor tectonice. Placa indiană se deplasează cu aproximativ cinci centimetri pe an către placa eurasiatică, ceea ce provoacă nu doar formarea Himalayei, ci și cutremure și pierderi teritoriale constante. Dacă această tendință continuă, India ar putea dispărea treptat sub placa eurasiatică, avertizează cercetătorii. Viteza de coliziune va scădea, dar efectele vor persista, afectând stabilitatea regiunii.
Cercetătorii au descoperit dovezi ale unor cratere de impact pe Venus, oferind noi informații despre formarea planetei. Aceste dovezi sunt reprezentate de structuri cunoscute sub numele de teren tessera, în special Tessera Haastte-Baad, care ar putea fi rezultatul a două impacturi gigantice, având loc acum aproximativ 3,5 miliarde de ani. Analiza sugerează că aceste impacturi au străpuns o crustă subțire, eliberând magma și formând un model concentric pe suprafață. Această descoperire este semnificativă, deoarece ar putea oferi o privire rară asupra trecutului lui Venus și a proceselor geologice din primele etape ale Sistemului Solar. Cercetarea a fost publicată în *Journal of Geophysical Research: Planets*.
