Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant. Acuzațiile vizează crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza. CPI susține că există motive să creadă că cei doi oficiali israelieni sunt responsabili pentru crime grave, inclusiv utilizarea înfometării ca metodă de război. Netanyahu a respins acuzațiile, calificând decizia drept antisemită, în timp ce Israelul contestă jurisdicția CPI. Aceste mandate subliniază o intensificare a presiunii internaționale asupra Israelului, iar impactul asupra dinamicii regionale și a eforturilor de pace rămâne incert. Judecătoarea Iulia Motoc, care trebuia să se ocupe de caz, a cerut înlocuirea sa din motive medicale, întârziind astfel procesul.
Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Benjamin Netanyahu, acuzându-l de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza, după atacurile Hamas din 7 octombrie. Mandatul vizează și pe Yoav Gallant, ministrul israelian al Apărării. CPI justifică jurisdicția sa asupra teritoriilor palestiniene, referindu-se la un acord semnat de Autoritatea Palestiniană în 2015. Această decizie este controversată, Netanyahu devenind primul lider al unui stat aliat Occidentului vizat de un astfel de mandat, ceea ce complică relațiile internaționale, mai ales având în vedere că Israelul și SUA nu sunt membre ale CPI. De asemenea, CPI a emis cereri similare pentru liderii Hamas, inclusiv pentru Yahya Sinwar, care a fost ucis recent.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant pe baza acuzațiilor de crime de război și crime împotriva umanității, comise în perioada 8 octombrie 2023 - 20 mai 2024. CPI a constatat că cei doi lideri israelieni au acționat împotriva populației civile din Gaza, îndreptând atacuri și restricționând accesul la ajutoare umanitare esențiale, ceea ce a dus la suferințe severe și la moartea multor civili. De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare pe numele liderului Hamas, Mohammed Deif, deși acesta a fost declarat mort de Israel. Mandatele reflectă o evaluare detaliată a comportamentului acuzat al oficialilor israelieni în contextul conflictului armat.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război în Gaza. CPI a declarat că există motive rezonabile să se creadă că cei doi lideri au fost implicați în acțiuni care constituie crime de război, inclusiv utilizarea foametei ca metodă de război și atacuri împotriva civililor. Ministrul de Externe al Israelului, Gideon Saar, a criticat dur CPI, afirmând că instanța și-a pierdut legitimitatea. Mandatele au fost emise după ce CPI a respins contestațiile Israelului privind competența sa. De asemenea, CPI a emis un mandat de arestare și pe numele liderului Hamas, Mohammed Deif, deși Israelul l-a declarat mort în urma unui atac. Netanyahu și Gallant nu au comentat încă asupra mandatelor.
Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război legate de conflictul din Gaza. Procurorul șef, Karim Khan, a declarat că există dovezi că aceștia poartă responsabilitate penală pentru foametea în masă cauzată în regiune. Mandatele de arestare îi expun pe cei doi lideri israelieni riscului de arestare internațională, în timp ce Hamas, prin liderul său Mohammed Deif, este de asemenea vizat. Israelul și Hamas au respins acuzațiile aduse de CPI.
Statele Unite ale Americii au blocat o nouă rezoluție a ONU ce solicita o încetare imediată a focului în Fâșia Gaza. În cadrul votului din Consiliul de Securitate, adjunctul ambasadorului SUA, Robert Wood, a exercitat veto-ul, în ciuda susținerii unanime din partea celorlalte state membre. Rezoluția, propusă de cei zece membri nepermanenți, solicita o "încetare a focului imediată, necondiționată și permanentă" și eliberarea ostaticilor. Oficialii americani au insistat că susțin doar o rezoluție care include explicit eliberarea ostaticilor ca parte a acordului de încetare a focului. Această situație reflectă tensiunile continue din jurul conflictului din Gaza și poziția distinctă a SUA în cadrul comunității internaționale.
Cel puțin 36 de persoane au fost ucise în urma unor raiduri aeriene atribuite Israelului în Palmyra, Siria. Autoritățile siriene au raportat, de asemenea, 50 de răniți în urma atacurilor care au vizat zone rezidențiale. Avioanele israeliene, conform armatei siriene, au acționat din direcția unei zone cu baze militare americane. În paralel, Statele Unite au blocat în Consiliul de Securitate al ONU un proiect de rezoluție ce solicita un armistițiu imediat în Fâșia Gaza, justificând veto-ul prin lipsa unei mențiuni clare privind eliberarea ostaticilor israelieni. Această situație complexă se desfășoară în contextul tensiunilor dintre Israel și grupurile islamiste Hamas și Hezbollah.
Statele Unite ale Americii au blocat o rezoluție a ONU ce solicita încetarea imediată a focului în Gaza. În cadrul votului din Consiliul de Securitate, toate celelalte state membre au susținut rezoluția, care cerea o încetare necondiționată a ostilităților și eliberarea ostaticilor. SUA, prin adjunctul ambasadorului Robert Wood, a impus veto, argumentând că vor susține doar o rezoluție care include explicit eliberarea ostaticilor. Această acțiune survine în contextul în care premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat recompense pentru cei care aduc înapoi ostaticii răpiți de Hamas, subliniind că guvernul israelian își va continua eforturile de a-i recupera pe toți cei răpiți, indiferent de circumstanțe. În prezent, aproximativ 97 de ostatici se află încă în Gaza, dintre care 34 au fost declarați morți de armata israeliană.
Statele Unite ale Americii au blocat o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care solicita o încetare imediată a focului în Gaza. Adjunctul ambasadorului SUA la ONU, Robert Wood, a exercitat veto-ul, în timp ce toate celelalte state membre au votat favorabil. Rezoluția, propusă de cei zece membri nepermanenți, solicita o încetare a focului necondiționată și permanentă, precum și eliberarea ostaticilor din Fâșia Gaza. Negocierile au fost complicate de dezacordurile persistente, iar oficialii americani au subliniat că susținerea lor depinde de includerea unei cereri explicite pentru eliberarea ostaticilor în textul rezoluției.
Președintele Iranului îi cere Papei Francisc să intervină pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. Masud Pezeshkian a solicitat liderilor mondiali, în special guvernelor creștine, să prevină agresiunile regimului israelian, în cadrul unui mesaj adresat Papei, transmis de o delegație iraniană la Vatican. Relațiile diplomatice oficiale între Teheran și Vatican există din 1954, iar liderul suprem al Iranului a apreciat anterior pozițiile Papei privind dialogul interreligios. Recent, Papa Francisc a sugerat că acțiunile Israelului în Gaza ar putea constitui genocid, intensificându-și criticile la adresa acestuia. Pezeshkian a exprimat disponibilitatea Iranului pentru un dialog constructiv cu Vaticanul, subliniind importanța păcii și a justiției globale.
